Ştergem geamuri, aspirăm, batem covoare! [AUDIO]
Articol editat de DSRNetworkAdmin, 8 aprilie 2015, 14:00
Poftim, asta îmi mai lipsea: un reportaj despre curăţenia de primăvară sau, mă rog, de Paşte. După ce că nu-mi place să bat covoarele, să dau cu aspiratorul, să scot toate cărţile din bibliotecă şi să şterg rafturile de praf (treaba aceasta din urmă, de fapt, îmi place, dar, spre disperarea soţiei, îmi ia foarte mult timp; pentru că nu mă abţin să le trezesc din amorţeala lor, să le răsfoiesc, să-mi aduc aminte când le-am citit, să recitesc pasajele favorite, să descopăr încă o dată cărţile necitite care mă mustră, pe tăcute, şi să-mi fac iarăşi planuri de lectură pe care, ştiu foarte bine, nu le voi duce prea curând la bun sfârşit…), ei, acum trebuie să fac şi un reportaj despre toate acestea. Privesc pe geam. În grădina mare a radioului e curat, iarba a început să înverzească, în ciuda vremii care-ţi cere grabnic un antidepresiv. Cum să „apuc” reportajul? De unde să-l pornesc? Şi, dintr-o dată, aud, din biroul alăturat, zgomot de aspirator. Gata, mi-a căzut fisa. De la femeia noastră de serviciu trebuie să pornesc. De la femeia care ţine zilnic în mână aspiratorul şi mopul. Mai are chef şi acasă de aşa ceva? Îmi iau reportofonul, intru în birou şi o rog să se oprească o clipă din lucru, dar să lase aspiratorul pornit. Ştiţi, un reportaj trebuie să fie veridic…
– Sărut mâna! V-aţi făcut curăţenia de Paşte?
– Da, bineînţeles, aproape am terminat.
– Cu ce aţi început?
– Aspirat, şters frumos geamurile. Şi ce mai trebuie…
Bun, am „deschiderea”. Ce mai îmi trebuie? Cum ce? Un bărbat care bate covoarele! Mă plimb minute bune printre blocurile din cartier. Bătătoarele, ţevile acelea din fier aninate de două bări paralele, sunt goale. Extraordinar, chiar nu bate nimeni covoarele? Nici un bărbat conştiincios, responsabil? Nici un bărbat care a făcut-o ieri seară lată şi astăzi, spre iertarea păcatelor (în faţa soţiei), ia covoarele în spate? Aud, în sfârşit, un ecou care se prăvale în haloul dintre clădirile de 10 etaje. Buuuum, buuuum, buuuum! Mă apropiu de bătător.
– Îmi daţi voie să vă înregistrez? Îmi trebuie sunetul…
– Ce vă trebuie? Bărbatul, foarte tânăr, nu înţelege.
– Ştiţi, sunetul bătăilor, pentru radio…
– Păi, înregistraţi, numai să vă trageţi mâna să nu vă lovesc cumva.
Buuuum, buuuum, buuuum!
– E greu?
– Păi nici uşor nu e…
– De câte ori le bateţi pe an?
– De câte ori zice mama.
– Bărbaţii se ocupă de treaba asta…
– Doar n-o s-o las pe mama să le bată!
– Sunteţi cu curăţenia de Paşte în plină desfăşurare!
– Sigur, trebuie să fie frumos şi curat în casă. La revedere!
Buuuum, buuum, buuuum! Ecoul se sparge undeva între pereţii blocurilor.
Cei mai fericiţi, mă gândesc, scapă de corvoada asta, apelând la firme specializate de spălat covoare. Mă întorc la radio, caut pe internet, sun. Abia reuşesc să-i răpesc un minut domnului Rareş Sestraş, proprietarul unei astfel de firme. Nu mai face faţă comenzilor, cel puţin în perioada aceasta.
– Da, clujenii vin cu covoarele la spălat, e mai simplu. În plus, există legislaţie care împiedică această activitate, de a bate covoarele în spaţii deschise. Noi, în schimb, deţinem un bătător automat de covoare. În 24 de ore se pot pune înapoi pe jos, curate, parfumate. Tarifele variază, sunt unele covoare de lână care-s mai pretenţioase şi acelea se spală în maşini automate. Se încadrează undeva între 20 şi 40 de lei pe bucată. În rest, preţurile pieţei. Preţul e pe metrul pătrat şi avantajul este că asigurăm gratuit transportul.
Ei, cu covoarele ne descurcăm cumva. Dar mai rămâne curăţenia, curăţenia generală. Mă întorc iarăşi în stradă.
– Aţi făcut curăţenia de Paşte?
– Am făcut, am mai făcut, cât am putut, tăt am făcut.
– Cu ce aţi început?
– Cu spălat haine, cu şters geamuri… Mai facem şi azi şi mâine?
– Da’ cum să nu fac curăţenie? Eu am avut Paştele acuma, ştiţi?
– A, atunci Cristos a înviat!
– Adevărat a înviat!
– Cu ce aţi început?
– Ioiii, nu se poate spune! Trei camere să faci e foarte mult de lucru. Dar am terminat, şi ieri, cum era vremea de groază, totuşi, am avut udători.
– Nu prea-s spre gata, dar mă străduiesc, astăzi, mâine…
– Covoarele cine le bate?
– Ha, ha! În general le trimit la spălătorie, că-i mai uşor.
– Cum staţi cu curăţenia de Paşte?
– Adică în oraş sau acasă?
– Acasă, desigur.
– Acasă se face, că-i musai. În oraş nu se face!
– Dumneavoastră de ce vă ocupaţi acasă?
– Deocamdată aştept să vină pensia, asta-i prima preocupare. Doi: ce este nevoie.
– Bateţi covoarele?
– Nu le mai bat. Nu mă lasă (arată cu degetul spre inimă) sănătatea. Dar până anul trecut le-am bătut.
Evident că putem apela şi în aceste cazuri la firme profesionale de curăţenie. Dacă ai bani, eşti scutit de efort. Mă întorc în studio. Cu internetul, totul e simplu, găseşti imediat ce vrei. Bogdan Nacu, administratorul unei firme de profil, a constatat că, în perioada aceasta, clujenii i-au solicitat serviciile mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
– Avem zile foarte aglomeratE. Lumea apelează mai mult ca-n alţi ani la serviciile de curăţenie profesionale. Probabil, fiind ocupaţi cu serviciul sau având alte activităţi, recurg la varianta mai lejeră, mai ales dacă dispun şi de resurse financiare. Preţurile variază şi în funcţie de complexitatea lucrării. De exemplu, un apartament de două camere porneşte de la 250 de lei, plus TVA, pe intervenţie, pentru servicii complete de curăţenie. Adică, spălatul covoarelor, a geamurilor, mobilier, curăţenie generală. Un apartament de trei camere porneşte de la 350 de lei, la care se adaugă TVA-ul. Mă refer la un apartament de 70 de metri pătraţi. Practic, clientul trebuie să ne asigure doar accesul şi are curăţenia asigurată, de la A la Z, fără efort. În afară de cel financiar, desigur.
Mă tem că bugetul nu-mi permite să plătesc serviciile unei astfel de firme. Deşi, recunosc, mi-ar plăcea. Aşa că mă resemnez, îmi termin reportajul şi fug repede acasă, pentru că i-am promis soţiei că astăzi mă apuc neapărat de treabă. Deja am întârziat. Mă aşteaptă aspiratorul pe hol. O să-l bag în priză şi bzzzzzzzzzzzzz, bzzzzzzzzzzz, bzzzzzzzzzz… Noroc că am experienţă.
Dan Moşoiu
Nu uitaţi, Radio Cluj poate fi ascultat şi on line, AICI.
