Ziua Internaţională a Romilor

Ateliere de meşteşuguri tradiţionale, spectacole de muzică şi dans sunt incluse în programul dedicat Zilei Internaţionale a Romilor, marcată miercuri şi joi la Cluj.

Articol editat de Andreea Leonid, 8 aprilie 2015, 07:10 / actualizat: 8 aprilie 2015, 15:25

La Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” are loc la ora 9 vernisajul unei expoziţii de cărţi dedicate culturii romilor. Mîine de la ora 17, la Muzeului Etnografic al Transilvaniei se va desfăşura un spectacol de muzică şi dans la care vor participa tarafuri şi ansambluri din Gherla, Cojocna, Floreşti şi Cluj. În acest timp, vor rula materiale video de prezentare a produselor meşteşugăreşti şi a modului de confecţionare a acestora.

8 aprilie este considerată o zi comemorativă pentru victimele de etnie romă din timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Despre tradiţiile şi integrarea romilor în societate vorbim miercuri la Subiectul Zilei.

Redacţia

…………………………………………………………….
Declarație comună a prim-vicepreședintelui Frans Timmermans și a comisarilor Marianne Thyssen, Vĕra Jourová și Corina Crețu cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor.

Uniunea Europeană este fondată pe principiul egalității în fața legii și al nediscriminării: valori ce sunt consacrate în Tratate și în Carta Drepturilor Fundamentale.
Cu toate acestea, în prezent, cea mai mare minoritate etnică din Europa, comunitatea roma, care numără aproape 6 milioane de persoane, încă se confruntă cu excluderea din societate, cu inegalitatea și cu discriminarea. Accesul la locuri de muncă, educație, locuințe și la sistemul de sănătate rămâne o provocare pentru mulți; de multe ori, copiii romi nu pot beneficia de o educație de aceeași calitate ca ceilalți copii.

Marginalizarea și excluderea comunității roma trebuie să fie abordate în mod direct. Schimbarea nu se va întâmpla peste noapte, însă instituțiile europene și statele membre s-au angajat să lupte împotriva discriminării și să îmbunătățească integrarea persoanelor de etnie romă.
Din 2011, Uniunea Europeană a inclus cu succes integrarea romilor în agenda politică europeană. Toate statele membre au strategii de integrare a romilor, ce pun accentul pe domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, accesul la locuințe și combaterea discriminării.

Comisia Europeană sprijină statele membre în activitatea lor de punere în practică a politicilor și serviciilor publice având ca scop incluziunea romilor; noul cadru financiar 2014-2020 favorizează astfel utilizarea fondurile europene pentru integrarea socio-economică a populației rome.

Trebuie acum să ne asigurăm că aceste planuri sunt puse în practică și că produc rezultate în teren. Vom conlucra îndeaproape cu statele membre pentru a îmbunătăți viața cetățenilor de etnie romă din Uniunea Europeană. Vom depune eforturi deosebite pentru a ne asigura că drepturile lor fundamentale sunt respectate și pentru a continua integrarea lor în Europa.

Redacția
………………………………………………..
Satu Mare

Peste 100 de romi angajaţi cu acte în regulă la societatea de salubrizare din Satu Mare, dau cu măturoiul, culeg mizeriile aruncate pe trotuare, golesc coşurile de gunoi amplasate pe stradă, tomberoanele din faţa caselor şi containerele din punctele gospodăreşti. Cu o vechime în muncă de peste 8 ani, Varga Eva face naveta din localitatea Amaţi, şi spune că nu-i este ruşine sau lene să dea cu măturoiul, pentru că asta îi asigură hrana zilnică.

E bine, că avem un salar, avem tichete de masă. Adică avem pe ce să ne bazăm cât de cât. Dacă ai putere, munca nu-i ruşinoasă. E ruşinos să furi şi să cerşeşti! (Varga Eva).

Attila e mai tânăr şi are mai puţină vechime în muncă. El spune că a vrut neaparat să lucreze, iar societatea de salubrizare a fost singura lui şansă de angajare:

N-am şcoală, nu ştiu să scriu şi să citesc. Unde să mă duc? Aici m-a angajat! (Attila).

În total, operatorul de salubrizare din Satu Mare are 330 de angajaţi, din care 110 sunt de etnie romă. Directorul Vasile Puşcaş afirmă că pe lângă leafa lunară, romii au asigurat abonamentul de autobuz, dacă fac naveta, primesc tichete de masă, miel pentru Paşte şi bani pentru porc de Crăciun, iar o dată la doi ani, echipament nou de lucru.

Stela Tudor

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Clujul a ajuns model de bune practici pentru integrarea rromilor în societate. În zona cartierului Someşeni va fi deschis un spaţiu unde copiii preşcolari primesc asistenţă medicală, educaţie şi o masă caldă. Amenajarea Centrului de Zi, Ţara Minunilor, a costat 4 milioane de lei şi aici aproximativ 50 de copii de grădiniţă vor fi pregătiţi pentru şcoală.

Purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu, spune că acest proiect a fost dat ca exemplu de Comisia Europeană pentru integrarea în societate a copiilor proveniţi din familii sărace.

„Copiii de când intră dimineaţa sunt verificaţi din punct de vedere al stării de sănătate. Majoritatea acestor copii vin din zona rampei de gunoi. Li se asigură o vestimentaţie adecvată pentru interior. Pot să fie inclusiv spălaţi, sau li se pot aplica tratamente pentru deparazitare, dacă este cazul. Iar pe parte educaţională au activităţi organizate, exact pe acelaşi model cu o grădiniţă; însă asistenţii sociali de aici au specializare suplimentară pentru a oferi şi componenta de consiliere pentru ca aceşti copii să se poată integra, odată ce împlinesc vârsta şcolară, într-o clasă absolut normală de învăţământ primar.” (Oana Buzatu)

Mihai Miclăuş

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Sălaj

Municipiul Zalău găzduieşte de mai bine de un secol una dintre cele mai bine închegate comunităţi de gabori,  aşa cum se autointitulează romii căldărari sau cei care confecţionează articole de uz casnic din table de aluminiu şi nu numai. Sunt bine îngrijiţi, se întâlnesc la fiecare sfârşit de săptămâna în parcul de lângă statuia Wesselenyi şi ţin foarte mult la educaţie, iar ca dovadă sunt elevii gabori care studiază de obicei la şcoala generală Simion Bărnuţiu din oraş pentru că este mai aproape de casele lor. Cei mai mulţi locuiesc pe strada Corneliu Coposu, fosta Republicii, din generaţie în generaţie. Se mândresc cu pălăriile lor mari, dar şi cu obiceiurile din viaţa lor de zi cu zi. Viaţa gaborilor din Zalău este una liniştită care se încadrează perfect în comunitatea zălăuanilor.

Adrian Lungu

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Bistriţa Năsăud

La Bistriţa există pe străzile oraşului zeci de romi care cerşesc, iar mulţi dintre ei provin din localităţile judeţului sau chiar din alte judeţe. Autorităţile locale au organizat în repetate rânduri campanii de combatere a fenomenului cerşetoriei, dar rezultatele acestora au fost de scurtă durată. Mai nou, cerşetoria a ajuns să îi deranjeze şi pe liderii politici ai romilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, care au facut apel la autorităţi să facă ceva pentru diminuarea acestui fenomen.

Preşedintele Partidei Romilor pro Europa, filiala Bistriţa-Năsăud, Emil Neia Lăcătuş a declarat că le-a cerut autorităţilor să facă mai mult pentru diminuarea cerşetoriei în Bistriţa, pe care el însuşi o percepe ca fiind foarte deranjantă pentru polpulaţie:

“Mai ales în perioada Săptămânii Mari s-a mărit numărul de cerşetori în pieţe, pe la magazine, în preajma bisericilor. Nu am decât să rog pe această cale autorităţile care sunt în drept, poliţia locală, jandarmii să fie mai activi”. (Emil Neia Lăcătuş, Preşedintele Partidei Romilor pro Europa, filiala Bistriţa-Năsăud)

Emil Neia Lăcătuş are şi o soluţie concretă: o lege mai aspră pentru combaterea cerşetoriei!

“Cel mai bine ar fi o lege mai aspră, pentru că sunt mulţi care simulează. Oameni buni de lucru îşi pun o tablă în piept şi se aşază în pieţe să cerşească”. (Emil Neia Lăcătuş)

Bistriţenii cred, însă, că liderii romilor ar trebui să nu lase această problemă doar pe seama autorităţilor şi să se implice mai mult ei înşişi în comunităţile pe care le reprezintă:

“Dacă reprezentantul romilor a declarat aşa ceva, înseamnă că recunoaşte că au o problemă. Dar, nu ar trebui să pună în cârcă doar autorităţilor combaterea cerşetoriei, ci şi ei ar trebui să-şi educe puţin comunitatea” . (bistriţeancă)

Pe de alta parte, Emil Neia Lăcătuş a mai spus că autorităţile ar putea face mai mult pentru integrarea romilor, în special pentru atragerea copiilor la şcoală şi a reclamat că în judeţul Bistriţa-Năsăud nu există mediatori şcolari pentru această etnie.

Florin Săsărman

Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online AICI