Joia Mare la Vinerea-Cugir
În Joia Mare, începând cu ora 8,00, la Vinerea-Cugir, preoţii însoţiţi de sătenii din partea de jos a satului, se vor îndrepta către gazda „Păştenilor anului 2015” – Aurel Hiriza, unde va avea loc feştania casei şi se va forma procesiunea ce va duce „bucatele” din care se vor face paştile pentru a fi sfinţite în biserică.
Articol editat de , 9 aprilie 2015, 09:24 / actualizat: 9 aprilie 2015, 15:43
Acesta este un obicei unic de întâmpinare a Învierii Domnului, în care, cei care împlinesc în anul respectiv vârsta de 60 de ani, devin „Păşteni”.
Anul acesta sunt 48 de Păşteni , care vor purta străicuţe noi, frumos colorate în care duc pâinea, iar femeile vor duce ciuberele ornamentate şi inscripţionate cu denumirea de „Păştenii anului 2015”.
Toţi „Păştenii” sunt îmbrăcaţi în costume populare specifice satului Vinerea.
Pregătirile pentru Paştile anului care urmează încep din vreme, încă de la prima duminică după Rusalii, când se întruneşte leatul: vinerenii care împlinesc în anul care vine 60 de ani primesc o importantă menire şi anume aceea de a pregăti cum se cuvine Sfintele Paşti. Însă misiunea „păştenilor” cum sunt numiţi cei care împlinesc 60 de ani – atât bărbaţi cât şi femei – nu se încheie aici, ci în duminica Tomii, prima de după Sfintele Paşti, când se reîntâlnesc şi hotărăsc ce vor lăsa, spre pomenire, bisericii şi întregii comunităţi: o troiţă, veşminte pentru preoţi sau alte lucruri necesare.
Până în anul 1948, cheltuiala pentru pregătirea Paştilor (pâine, vin, ciubere noi din lemn de brad), erau făcute pe rând, de una din familiile înstărite ale localităţii. Când bogăţia n-a mai fost atât de mare, după război, preotul Ioan Sabău, de comun acord cu membrii comitetului bisericesc şi cu întreaga „suflare” a satului, a hotărât ca această cheltuială să fie făcută de cei din leatul celor care împlinesc 60 de ani iar cheltuielile vor fi, astfel, mai uşor de suportat, iar pregătirile mai bogate.
Aşadar, cei din leat, după un plan bine pus la punct, stabilesc toată rânduiala. Încă din momentul primirii ştafetei de la leatul anterior, păştenii decid, din rândurile lor, gazda. Aici se vor întâlni, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta, şi tot aici, în Miercurea şi în Joia din Săptămâna Patimilor, vor pregăti cum se cuvine cele necesare Sfintelor Paşti. Pentru a nu exista discuţii, gazda este aleasă într-un an dintr-un capăt al satului, iar anul următor, din celălalt. Anul acesta a fost ales Aurel Hiriza, iar în total sunt 48 de Pășteni.
În Joia Mare, la ora 8:00 alaiul porneşte de la biserică spre casa gazdei, unde are loc o mică slujbă de mulţumire, după care se merge înapoi la biserică, se face Sfânta Liturghie, se împărtăşesc toţi păştenii şi are loc un parastas în memoria celor care au decedat. Se iese apoi în faţa bisericii unde toţi participanţii, primesc câte un colac şi un pahar cu vin. Pâinea, adusă în desagi, se pune în altar, în suporturi speciale, iar sâmbătă seara, păştenii – doar bărbaţii – taie pâinea, o pun în ciubere, iar vinul se pune în noaptea Învierii.
După sfinţire şi Sfânta Liturghie, toată lumea vine cu căniţe să ducă acasă Sfintele Paşti.
Cezar Firu
Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online AICI
