Cât la sută din populaţia Transilvaniei mai trăieşte din agricultură?

Luna aprilie este extrem de aglomerată în ceea ce priveşte lucrările agricole, atât în cultura plantelor de câmp, cât şi în legumicultură, viticultură şi pomicultură. 
România deține a șasea suprafață agricolă ca mărime din Uniunea Europeană. Are peste 13,2 milioane de hectare de teren agricol, din care 8,3 milioane reprezintă teren arabil.
Începând cu acest an, orice fermier înregistrat în baza de date APIA va trebui să dovedească că este fermier activ pentru a obține subvenții, în conformitate cu prevederile europene.
În schimb, dacă nu îşi lucrează pământul, fermierii vor scoate bani din buzunar. Impozitele pe terenurile agricole nelucrate pot creşte cu 500%. Măsura este prevăzută în noul Cod Fiscal şi ar putea fi o soluţie pentru suprafeţele mari de pământ lăsate pârloagă. La momentul actual, proprietarii de terenuri care nu vor sau nu îşi permit să le lucreze le pot arenda.
Pe vremuri, circula o zicală în România: „Sprijiniţi-vă pe ţărani”! Miercuri, 15 aprilie, la Subiectul Zilei aflati cât la sută din populaţia Transilvaniei mai trăieşte din agricultură? Dacă este această ocupaţie profitabila pentru ţărani şi tentantă pentru tineri!

Articol editat de Camelia Velțan, 15 aprilie 2015, 07:00 / actualizat: 15 aprilie 2015, 12:46

Redacţia

……………………………………………………………………………………………………………………………..

Sălaj

Cei mai mulți fermieri din Sălaj care lucrează individual refuzând asocierea, se confruntă cu probleme mari. Oamenii se plâng că starea culturilor nu este una bună, iar desfacerea producției este cea mai mare problemă.

În cazul fermierilor care s-au asociat, situația este cu totul alta. Oamenii spun că și-au cumpărat utilaje noi, iar starea culturilor este una bună în majoritatea cazurilor. Toți acești fermieri asociați lucrează suprafețe cuprinse între 50 și 400 de hectare. De cealaltă parte, oficialii Direcției Agricole Sălaj recunosc că micii fermieri refuză să se asocieze pentru a nu pierde subvenția de la APIA.

Adrian Lungu

…………………………………………………………………………………………………………………………..

Bistrița Năsăud

Judeţul Bistriţa-Năsăud este cunoscut pentru merele care se produc aici, cu atât mai mult cu cât la Bistriţa există şi o staţiune de cercetare ştiinţifică în domeniu, specializată în ameliorarea soiurilor de mere. Numai că pomicultura de astăzi nu mai este în acest judeţ ce a fost odată, adică înainte de 1989, iar cifrele vorbesc de la sine.

Se estimează că în Bistriţa-Năsăud mai există cca 3 365 ha de livezi, faţă de 20 000 ha înainte de 1989, numai că dintre acestea doar în jur de 1 000 ha sunt cultivate în mod ştiinţific.

Aurel Onigaş, administratorul  celui mai mare producător de mere din judeţ spune că în ultimii ani există semne de revigorare a pomiculturii de aici:

Toată lumea  este pregătită pentru apariţia noului ghid pe PNADR pentru, impropriu spus, reconversia plantaţiilor, dar sub denumirea aceasta este cunoscut, astfel că se vor putea depune proiecte pentru refacerea livezilor. Există şi acum livezi tinere, moderne, avem şi noi la societate, au şi alţii, aşa că putem spune că a început revirimentul pomiculturii la noi. (Aurel Onigaș, administrator)

Merele produse în Bistriţa-Năsăud sunt comercializate exclusiv pe piaţa internă, tocmai pentru că ele provin din livezi îmbătrânite.

Exportul de mere, deocamdată este exclus, deşi sunt livezi tinere care ar putea să se preteze la aceasta. Ponderea o deţin livezile îmbătrânite însă, cu mari suprafeţe cu soiul Ionatan, care în occident deja nu mai este cunoscut, deşi este un soi foarte bun. În privinţa celorlalte soiuri, cantităţile produse sunt mici şi preţurile noastre sunt mai mari decat cele din exterior. (Aurel Onigaş).

Astfel se explică de ce pe pieţele din România majoritatea merelor provin din import, în special din Polonia, ţară în care reconversia livezilor s-a făcut mai demult, ne-a mai declarat Aurel Onigaş.

Florin Săsărman

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Satu Mare 

Suprafaţa agricolă din judeţul Satu Mare se întinde pe mai mult de 317.000 de hectare.

Potrivit directorului Direcţiei Agricole, Ioan Cioltean, 229.000 de hectare din această suprafaţă reprezintă terenul arabil. Din diverse motive, o bună parte din suprafaţa agricolă totală a rămas necultivată.

În 2014, aproximativ 16.000 de hectare au rămas necultivate, fie că au fost terenuri discuite pentru a primi subvenţii, sau efectiv nelucrate de către proprietari. (Ioan Cioltean, director Direcţia Agricolă)

Directorul Direcţiei Agricole afirmă că terenurile necultivate din judeţul Satu Mare sunt tot mai puţine de la un an la altul, în contextul în care şi agricultura din România înregistrează progrese, în ciuda secetei din timpul verilor.

Stela Tudor