Oameni de poveste – Părintele Ars Nova, compozitorul Cornel Ţăranu

Un bărbat în loden, sobru dar jovial, traversează zilnic străduţele din preajma Conservatorului. Dacă îl întâlneşti se opreşte să schimbaţi două, trei vorbe. Deşi atent la dialog îl simţi fredonând mereu în gând câte ceva. E nelipsit la premierele de la teatru, cunoaşte toţi scriitorii oraşului, iubeşte şi cultivă literatura în muzica pe care o compune.

Articol editat de , 20 aprilie 2015, 22:00

Dacă stau să mă gândesc la opera Oreste-Oedipe, am scris-o ca pe un roman foileton.  Am scris întâi actul întâi, l-am cântat. Apoi am scris actul doi, l-am cântat. Actul trei şi patru le-am cântat împreună, pe urmă am cântat opera întreagă, dar între timp mi-am dat seama că anumite lucruri se cereau prescurtate, care şi în text cereau anumite modificări. Aş zice că fără Ars Nova această operă cine ştie cum şi când s-ar fi cântat, şi mai ales  în ce condiţii. (Cornel Ţăranu, compozitor)

Compozitorul clujean Cornel Ţăranu a marcat în peste şase decenii de activitate muzica cultă românească. Ansamblul cameral Ars Nova înfiinţat în 1968 a apărut ca laborator de încercări al muzicii noi. Apoi, festivalul Cluj Modern s-a născut firesc, în 1995, ca promotor al muzicii contemporane româneşti şi e marcat de spiritul acestui compozitor care ştie că artistul se împlineşte în măsura implicării sale in societate.

Formaţia Ars Nova s-a născut din dorinţa mea de a vedea un ansamblu dedicat în primul rând muzicii româneşti, dar şi muzicii străine. În timpul studiilor mele de la Paris am ascultat şi aplaudat principalele formaţii franceze (Domaine musicale , L’Itineraire şi altele) şi mi-am zis că avem şi noi instrumentişti deosebiţi, cu o viziune foarte deschisă pentru muzica contemporană. Hai să încerc să fac şi eu aşa ceva! La început mai timid, apoi din ce în ce mai frecvent, am găsit o pleiadă de interpreţi care au interpretat cele mai dificile partituri, fie româneşti, fie străine, şi în felul acesta am reuşit să punem în valoare creaţii româneşti, iar printre ele şi lucrările mele, multe scrise special pentru ansamblul Ars Nova. (Cornel Ţăranu, compozitor, director fondator al festivalului Cluj Modern)

Cornel Ţăranu a studiat compoziţie la Cluj cu Sigismund Toduţă, la Paris cu Nadia Boulanger şi Olivier Messiaen, la Darmstadt cu György Ligeti. Dar moştenirea lui Enescu a rămas decenii la rând materialul cercetărilor sale, finalizate cu descifrarea şi restituirea în partitură a lucrărilor neterminate ale lui George Enescu. În muzica cultă românească Enescu e piatra de hotar a secolului XX, iar opera Oedip îl plasează printre reformatorii muzicii. Compozitorul Cornel Ţăranu e, la rândul său, autorul operei Oreste-Oedipe, indirect omagiu adus lui Enescu.

Spectacolul s-a montat în varainta de scenă la Opera Română Cluj cu formaţia Ars Nova(în 2007), cu cântăreţi extraordinari în distribuţie şi iată că am avut norocul şi privilegiul de a lucrau o formaţie extrem de valoroasă, căreia îi sunt recunoscător.( Cornel Ţăranu, compozitor)

Creaţia academicianului Cornel Ţăranu numără lucrări simfonice, vocal simfonice şi două opere, recunoscute cu premii şi distincţii, interpretate pe scenele muzicale naţionale şi internaţionale. Valoros continuator al şcolii componistice clujene, Cornel Ţăranu a format în deceniile de profesorat la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj noi generaţii de compozitori, prezenţi astăzi în programele festivalurilor dedicate muzicii noi. A XI-a ediţie a festivalului Cluj Modern se desfăşoară la Cluj până în 24 aprilie şi ne dă întâlnire cu  muzica celor mai diverse generaţii de compozitori români.

http://www.corneltaranu.com/

Oana Cristea Grigorescu