Ameninţările digitale, în prim plan, de Ziua mondială a libertăţii presei

Jurnalism de calitate, respectarea egalității de gen și asigurarea securității în informația digitală sunt temele pe UNESCO pune accent, în 2015, la celebrarea Zilei mondiale a libertății presei, la Riga, în Letonia.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 3 mai 2015, 10:17 / actualizat: 3 mai 2015, 20:19

Într-o astfel de zi, cetățenii sunt informați asupra încălcărilor libertății presei care au loc în întreaga lume, prin publicații cenzurate, amendate, suspendate și închise, în timp ce jurnaliștii, editorii și publiciști sunt hărțuiți, atacați, reținuți și chiar uciși.

Ziua mondială a libertății presei aduce și un omagiu ziariștilor care și-au pierdut viața prin exercitarea profesiei lor.

Cu acest prilej, este lansat „Building Digital Safety for Journalism„, un studiu care analizează amenințările digitale cheie cu care se confruntă ziariști și sursele lor.

În cadrul Conferinței de la Riga are loc și acordarea Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO — Guillermo Cano 2015.

Conform Agerpres, Câștigătorul este jurnalistul sirian și activistul pentru drepturile omului, Mazen Darwish, aflat în închisoare în prezent. Premiul este o recunoaștere a muncii sale în Siria, timp de peste zece ani, perioadă în care a avut interdicție de călătorie, a fost hărțuit, supus la detenție și torturi repetate.

Mazen Darwish, de profesie avocat, este președintele Centrului sirian pentru mass-media și libertatea de exprimare, fondat în anul 2004, este unul dintre fondatorii ziarului „Voice” și unul dintre creatorii syriaview.net, un site de independent de știri, care a fost interzis de către autoritățile siriene.

În 2011, Darwish a înființat „Media Club”, prima revistă siriană despre afaceri media. El a fost reținut din februarie 2012, și arestat împreună cu colegi săi Hani Al-Zitani și Hussein Ghareer.

La 15 mai 2013, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 67/262 cerând ca autoritățile siriene să elibereze imediat toate persoanele reținute în mod arbitrar, inclusiv membrii Centrului sirian pentru mass-media și libertatea de exprimare. În ianuarie 2014, Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a adresat o comunicare către autoritățile siriene prin care a denunțat detenția arbitrară a lui Mazen Darwish și colegilor de la Centrul Media și a cerut eliberarea lor imediată.

Începând cu 1997, Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO — Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume.

Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa.

Juriul internațional este alcătuit din paisprezece jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea.

Ziua mondiala a libertății presei a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.

ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua mondială a libertății presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare.

Din anul 2000, Ziua Libertății Presei este sărbătorită, în 3 mai și în România.

Mass-media din România sunt confruntate şi în acest an cu agravarea problemelor interne şi cu efectele existenţei într-un mediu economic ostil, contextul arătând că nu sunt premise ale unei redresări în 2015, se arată într-un comunicat al Clubului Român de Presă.

În aceste condiţii, este necesară o conjugare a eforturilor în direcţia unor obiective comune şi a unei strategii unitare de relansare a industriei mass-media.

Identificarea obiectivelor şi conturarea strategiei de relansare trebuie să fie rezultatul inspiraţiei şi solidarităţii în interiorul profesiei.

Mass-media solide şi profesioniste sunt de domeniul interesului general.

Dincolo de problemele economice, liderii editoriali trebuie să reflecteze la soluţii pentru rezolvarea crizei de identitate pe care o traversează majoritatea redacţiilor. Una dintre aceste soluţii este redescoperirea şi susţinerea fără rezerve a jurnalismului de calitate, creativ şi de substanţă.

Clubul Român de Presă reafirmă că nu există libertate reală a presei fără valoare editorială, susţinută prin putere financiară proprie.”

Alina Nechita