Omul pentru care tradiția e prezent

Tudor Sălăgean s-a născut la Cluj, în 26 aprilie 1968 şi a absolvit cursurile Universităţii Babeş-Bolyai, specializarea Istorie – Etnologie. A scris şi a coordonat numeroase cărţi dedicate istoriei Transilvaniei

Articol editat de cristina.rusu, 14 mai 2015, 22:00 / actualizat: 15 mai 2015, 0:20

Este de 4 ani directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi de când a preluat această funcţie numărul vizitatorilor care au trecut pragul instituţiei s-a dublat.

În 2011, muzeul a avut în total 29.000 de vizitatori, iar în 2014 am reuşit pentru prima data să depăşim 60.000 de vizitatori.

Pentru Tudor Sălăgean acest număr nu este însă suficient. Şi-a propus să ajungă la 100.000 şi, în acest scop, a diversificat oferta instituţiei, reuşind să atragă de partea sa, nu doar adulţii, ci şi tinerii şi copiii.

Cred că cea mai reprezentativă expoziţie pentru atragerea publicului foarte tânăr a fost expoziţia de LEGO. Este un proiect la care ţinem foarte mult pentru că acest sistem de construcţie, de joc, de manifestare a creativităţii a fost inventat de un tâmplar danez în anii 1920.

El a făcut primele piese cu aceleaşi instrumente care se regăsesc şi în Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Cu ocazia acestei expoziţii, unii clujeni au vizitat pentru prima dată muzeul aduşi de mână de copiii lor.

Palatul Reduta a găzduit de asemenea multe concerte, dar şi alte evenimente în colaborare cu organizaţiile de tineret.

Potrivit unui sondaj realizat în luna aprilie de Asociaţia Femeilor de Afaceri din Cluj în rândul tinerilor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei este considerat de 86% dintre cei chestionaţi drept cea mai vizibilă instituţie de profil din Cluj.

Tudor Sălăgean a organizat , de-a lungul timpului, multe expoziţii, atât la Muzeul Etnografic cât şi la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, unde a lucrat peste 10 ani. Dintre acestea, pe două le consideră reprezentative pentru cariera sa.

Expoziţia “Clujul- oraşul comoară” a fost realizată în 2005, la Muzeul de Istorie şi apoi a fost prezentată la Sibiu, în cadrul programului Capitalei Culturale Europene din anul 2007.

Este o expoziţie care şi-a propus să dezvăluie publicului clujean nu doar patrimonial muzeelor din această localitate, ci şi patrimoniul bisericilor care este în continuare foarte puţin cunoscut.

O altă expoziţie, care cred că a trezit un interes destul de mare, a fost cea dedicată istoriei Francmasoneriei din Transilvania.

Am expus atunci pentru prima dată colecţiile de piese masonice de la Muzeul de Istorie şi, de asemenea, de la Muzeul Naţional Brukenthal.

”Masoneria în Transilvania, Repere istorice“ a fost, de altfel, şi titlul unei cărţi coordonate de Tudor Sălăgean, care a apărut în mai multe ediţii.

A fost, de asemenea, coautor la volumul “ Clujul- oraşul comoară al Transilvaniei” şi la albumul istoric “Cluj – Kolozsvár – Klausenburg”.

În 2008 a fost premiat pentru cartea destinată promovării Clujului, iar în 2009 a primit premiul “ Nicolae Bălcescu “ al Academiei Române pentru o lucrare despre “Transilvania secolului al XIII-lea”.

Istoria Transilvaniei este o provocare pentru orice specialist, pentru că este o istorie extrem de complexă, o istorie care are multe ascunzişuri, multe taine, multe lucruri extraordinare care încă nu au fost dezvăluite. Este o probă, să spunem, a măiestriei unui istoric realizarea unei lucrări de bună calitate despre această parte a României şi a Europei.”

Fiindcă a studiat îndeaproape personalităţile istorice din acea perioadă l-am întrebat care dintre ele ne-ar putea fi modele şi în prezent.

În ultima perioadă m-am preocupat în mod special de epoca războiului de 15 ani, aceea în care îi avem pe Sigismund Bathory, pe Mihai Viteazul, pe generalul Basta, pe Ştefan Bocskay.

De la fiecare dintre aceste personalităţi, putem învăţa diferite lucruri, fie curajul extraordinar, fie calculul rece şi pragmatic, fie deschiderea către alte spaţii ale culturii europene.

Asta este până la urmă avantajul istoriei, putem să luăm lucruri foarte interesante de la multe modele pe care istoria ni le oferă.

Timpul lui Tudor Sălăgean este ocupat aproape în întregime de activitatea profesională, aşa că nu prea mai rămâne loc pentru altceva.

O preocupare a sa mai recentă este cea legată de istoria culinară a Transilvaniei şi de încercarea de a pune în aplicare o serie de reţete găsite în cărţile de bucate foarte vechi.

Nu i-am cerut nicio reţetă, dar am aflat cu această ocazie că mâncarea sa preferată este balmoşul, opţiune influenţată probabil de Sărbătoarea Balmoşului Ardelenesc, eveniment pe care-l organizează, la sfârşitul acestei săptămâni, la Parcul Etnografic Romulus Vuia din Cluj.

Liliana Popa

Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online, AICI