Produse româneşti sau din import?
Exporturile de produse agroalimentare ale României au atins anul trecut 5,4 miliarde de euro, în creştere cu 6% faţă de 2013.
Articol editat de , 18 mai 2015, 07:00 / actualizat: 18 mai 2015, 16:38
Datele Ministerului Agriculturii arată că exportăm cu precădere cereale (grâu, porumb, orz), animale vii din specia bovine, ovine și caprine, semințe și ulei de floarea soarelui.
În ceea ce priveşte importurile, predomină preparatele alimentare, carnea de porc și de pasăre, produsele de brutărie-patiserie şi ciocolata.
Primul loc a fost ocupat în 2014 de carne, cu o valoare totală de aproape 300 milioane euro, urmată de fructe. Lactatele, ouăle și mierea au de asemenea o pondere semnificativă în rândul produselor care provin din import și pe care le găsim pe rafturile magazinelor.
Luni, 18 mai, la Subiectul Zilei, vom afla ce preferă românii: produse autohtone sau din import?
Redacția
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Bistrița Năsăud
Vinurile româneşti sunt, de departe, preferatele consumatorului de rând. În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt căutate mai mult vinurile de Lechinţa, care se găsesc doar în crame, iar la restaurante vinurile podgoriilor mai cunoscute din ţară.
Consider că vinurile româneşti sunt mai bune. Cunosc vinurile din import, le-am băut în Italia şi Spania, dar cred că tăria şi buchetul vinurilor româneşti sunt remarcabile. (cumpărător la un supermarket)
În ce îi priveşte, bistriţenii preferă vinurile din zona lor, în special pe cele provenind din podgoriile Lechinţa.
Vinurile din zona noastră, în special cele de Lechinţa sunt mai dense şi cu o dulceaţă mai pregnantă, faţă de vinurile din Moldova, care sunt mai apoase. (cumpărător)
Chiar şi turiştii străini care vizitează Bistriţa solicită la terasele restaurantelor vinuri româneşti:
Turiştii străini ne cer întotdeauna vinuri româneşti, în special vinuri roşii. Ei consideră că vinurile acestea au mai puţin tanin şi sunt cele mai bune vinuri roşii din Europa. La fel clienţii autohtoni, foarte puţini cer vinuri străine. Se cer şi vinurile de Lechinţa, dar producătorii de acolo încă nu le îmbuteliază. (Lenuţa Bordeianu, şefă de restaurant)
Unii dintre producătorii de vinuri de Lechinţa şi-au manifestat intenţia de a îmbutelia o parte din vinul produs, pentru a-l putea oferi şi la export.
Florin Săsărman
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Satu Mare
Cultivate pe aproximativ 800 de hectare în zona Halmeului, căpşunele se situează fără teama concurenţei în fruntea clasamentului produselor 100% româneşti din judeţul Satu Mare.
Prin urmare, nu-i de mirare că şi cei mai mulţi dintre consumatori, chiar dacă poftesc la căpşunele aduse în miez de iarnă în supermarketuri, preferă să le aştepte pe cele autohtone:
Nu iau căpşuni străini pentru că n-au gust şi sunt foarte scumpi (cumpărător).
Irina Iacob locuieşte în satul Româneşti, este producătoare de căpşuni de cel puţin zece ani şi, pentru prima dată în ultimii patru-cinci ani, din cauza vremii, a ieşit la vânzare în piaţă mai târziu ca de obicei
Primi căpşuni din acest an, au fost cei de seră, a fost prea frig. Anul trecut, la începutul lunii mai eram deja în piaţă cu căpşuni. (Irina Iacob, producător căpşuni)
Aproximativ 80% din producţia românească anuală de căpşuni provine din judeţul Satu Mare. Cum se întâmplă acest lucru? Simplu În zona Halmeului, numeroşi producători, în loc să bată drumul până în pieţele judeţului, preferă să vândă căpşunele la grămadă, cu 2-3 lei kilogramul, comercianţilor care vin din întreaga ţară.
I-om da’ şi anu’ ăsta ca anu’ trecut, când au venit maşini din Suceava, cu 2-3 lei kilogramul. (Maria Fedorca, producător căpşuni)
În judeţul Satu Mare, cultura căpșunilor este una dintre cele mai profitabile din agricultura locală, doar în zona Halmeu-Turţ fiind cultivate cu căpşune aproximativ 800 de hectare.
Stela Tudor
………………………………………….
Sibiu
Oamenii preferă încă brânzeturile tradiţionale, de la ciobani, în detrimentul celor prelucrate sau importate, găsite în supermarketuri.
Cu toate că modul de alimentaţie al românilor s-a schimbat drastic în ultimii ani, iar consumatorii preferă tot mai des mâncarea plină de E-uri sau conservată din magazine, atunci când vine vorba de brânzeturi, cu toţii sunt de acord – cea mai bună şi sănătoasă brânză e cea tradiţională. Oamenii spun că deşi nu se mai găseşte la fel de multă ca pe vremuri, preferă să caute brânza adevărată şi sănătoasă decât să cumpere una prelucrată de la magazin.
Aş prefera brânza de la ciobani, doar că brânza tradiţională nu se mai prea găseşte.
De la ciobani întotdeauna. E mult mai bună şi la magazine nu ştii niciodată ce bagă în ea. Costurile nu prea contează pentru că nu e o diferenţă mare.
Depinde de brânză. Dacă e telemea, iau de la ţărani.
Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Bovine din Sibiu spune că problema cantităţilor tot mai mici de brânză din piaţa românească este cauzată de lipsa forţei de muncă.
Brânzeturile tradiţionale se cumpără. Necazul este că a scăzut cantitatea din cauza lipsei forţei de muncă. Astfel a scăzut şi puterea de cumpărare. În luna mai e cea mai mare cantitate de brânzeturi pe piaţă. Atunci e o supraproducţie. (Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Bovine din Sibiu)
Preşedintele asociaţiei a mai menţionat faptul că numărul cumpărătorilor de brânză tradiţională a scăzut faţă de anul trecut, dar nu într-un mod simţitor.
Cristina Bălău
Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI