Oameni de poveste: Gelu Luca – o viață în zbor
Omul şi-a dorit dintotdeauna să îşi depăşească limitele. A învins gravitaţia şi a învățat să zboare. Ce-i drept cu ajutorul unor aparate numite avioane. Este şi cazul omului de poveste de astăzi.
Articol editat de cristina.rusu, 24 mai 2015, 22:00
Gelu Luca zboară de aproape 20 de ani. Este instructor de planorism la Aeroclubul Traian Dârjan din Cluj Napoca. Şi spune că viaţa sa este zborul. O pasiune transformată in profesie.
Pe Gelu Luca l-am întâlnit acolo unde se simte cel mai bine. La Aeroclub, meşterind la un planor după o zi în care elevii săi au efectuat ore de zbor. Priveşte cu drag la aparatele de zbor care aşteaptă cuminţi pe iarbă şi spune că aici se simte cel mai bine. A ştiut că vrea să zboare de mic, de când urmărea din curtea casei, avioanele care decolau şi aterizau pe Aeroportul din Cluj. Iar visul său a devenit realitate.
Asta mi-am dorit de mic copil. Am crescut în apropierea aeroportului şi zilnic peste casa mea treceau avioanele de transport, aveam şi aerodromul în jurul casei mele şi vedeam avioanele de acasă cum făceau acrobaţie şi zboruri. În jurul vârstei de 19 ani, mi-am luat inima în dinţi şi de atunci destinul meu e aviaţia.
Gelu Luca a acumulat de-a lungul anilor peste 1000 de ore de zbor. Cu toate acestea îşi amintește şi acum cu plăcere de primul său zbor cu planorul deşi au trecut de atunci aproape 20 de ani.
Primul zbor l-am făcut cu planorul la data de 6 mai 1997 şi de atunci m-am îndrăgostit de zbor iremediabil.
Am participat la competiţii de profil în ţară şi am fost vicecampion naţional la acrobaţie cu planorul.
Planorismul – ramura de performanţă este structurată pe zborul de distanţă şi pe zborul de acrobaţie. Am participat atât la acrobaţie cât şi la zborul de distanţă. La acrobaţie am ocupat un loc 2 la clasa sportsman iar la distanţă am fost un an de zile în lotul naţional. Acrobaţia se învaţă în dublă comandă, cu un instructor. Elevul ajunge să zboare singur după ce şi-a însuşit cunoştinţele minime. Ca figuri acrobatice elementare ar fi vria, loopingul, ranversarea, răsturnarea. Pe măsură ce avansează piloţii, trec la clasele superioare şi figurile sunt mai grele şi mai complexe.
În prezent Aeroclubul Traian Dârjan din Someşeni deţine 5 planoare dintre care 4 sunt de fabricaţie românească. Gelu Luca ne-a mărturisit cu o umbră de tristeţe că fabrica de la Braşov unde se construiau planoare s-a închis aşa că de acum înainte vor trebui aduse din import.
În momentul de faţă sunt planoarele româneşti de dublă comandă şi de simplă comandă, care au mai îmbătrânit şi ele, fabrica s-a închis din păcate şi avem doar 5 bucăţi. Mai avem un planor de performanţă de construcţie poloneză, care este folosit chiar de lotul naţional de acrobaţie, care participă la campionate interne şi externe.
În calitate de instructor au trecut prin mâinile sale zeci de elevi pe care i-a învăţat să zboare. De câţiva îşi aminteşte însă cu plăcere pentru că au obţinut rezultate deosebite.
În total sunt în jur de 110 tineri, majoritatea cu vârste între 16 şi 23 de ani, care practică sporturi aeronautice şi sunt pasionaţi de zbor. De toţi îmi amintesc cu plăcere pentru că toţi sunt pasionaţi şi pasiunea duce la rezultate. Sunt câţiva, ca de exemplu Ciotlăuş Vincenţiu care anul trecut a ieşit campion naţional la clasa sportsman-acrobaţie cu planorul, Hapciuc Vasile care s-a clasat pe locul 3 la campionatul naţional de zbor distanţă tot în 2014. Sunt şi fete care zboară singure în simplă comandă.
Pentru că, spuneam la început, pasiunea s-a transformat în profesie, de multe ori Gelu Luca îşi petrece concediile şi weekendurile la Aeroclub unde îşi dedică timpul celor care vor să învețe tainele zborului cu planorul.
De multe ori venim şi în weekenduri pentru că în weekend elevii şi studenţii au liber. Şi concediile mi le petrec aici pentru că eu nu consider că vin la servici ci e o plăcere să vin la Aeroclub.
Dan Izvoreanu
Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI