Cum se tratează corect muşcătura de căpuşă ? (V)
Articol editat de , 17 august 2015, 06:00
Serviciile medicale de urgenţă sunt adesea supraaglomerate cu solicitări care pot fi rezolvate şi acasă. Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.
Muşcătura de căpuşă e o problemă importantă în timpul sezonului de vară, dar NU constituie o urgenţă medicală.
Ce putem face dacă constatăm că avem o căpuşă retenţionată la nivelul pielii ne explică dr. Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj.
-Este foarte importantă extragerea căpuşei. Nu aplicăm nimic peste căpuşă: alcool, acetonă, alte substanţe iritante. Nu irităm căpuşa cu scrum de ţigară, cu sare etc.
-Extragem căpuşa cu o pensetă subţire, trăgând perpendicular pe piele, fără rotire sau alte mişcări suplimentare.
-Verificăm locul muşcăturii. Dacă au rămas fragmente din căpuşă, ele se scot prin spălare abundentă cu apă şi săpun, eventual şi cu o soluţie dezinfectantă
-Nu se recomandă traumatizarea căpuşei, pentru că în acel moment se produce regurgitarea conţinutului ei gastric şi există riscul să ne contaminăm cu Borrelia şi să apară Boala Lyme.
-În cazul în care părţi din extremitatea cefalică a căpuşei rămân în tegument, nu se indică extragerea prin manopere chirurgicale/traumatizare locală, ci doar dezinfecţie locală (etanol).
Îndepărtarea căpuşelor trebuie să se facă cât mai rapid, NU obligatoriu într-un serviciu medical!
La nivelul zonei unde s-a produs muşcătura, poate să apară o mică reacţie locală (roşeaţă), care constituie o reacţie alergică locală, şi nu un semn de boală.
Nu se recomandă antibiotice pentru profilaxia bolii Lyme (nu s-a constatat niciun beneficiu).
În luna următoare, se urmăreşte apariţia unor posibile simptome de boală:
-apariţia unui eritem (roşeaţă) în jurul muşcăturii;
-apariţia unor simptome aparent de răceală (febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare).
Dacă apar astfel de simptome, trebuie să ne prezentăm la un spital de boli infecţioase, unde se va determina dacă ne-am contaminat sau nu cu boala Lyme.
Comportament personal de protecţie.
-Evitarea sau reducerea timpului petrecut în zone infectate cu căpuşe.
-Utilizarea hainelor protective (haine de culoare deschisă, pantaloni şi cămaşă cu mânecă lungă, pantaloni introduşi în ghete).
-Utilizarea repelentelor (substanţe care care previn ataşarea căpuşelor – sprayuri, creme, brăţări):
-cu componente chimice (se aplică direct pe piele- se aplică pe haine, corturi);
-cu componente botanice (citronela, uleiuri de eucalipt).
-Verificarea tegumentelor pentru identificarea căpuşelor la întoarcerea din drumeţii.
-Spălarea hainelor (căpuşele pot rămâne în haine).
-Verificarea animalelor de companie (acestea pot aduce căpuşe în casă).
Dr. Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj (audio):
Ioana Bindea
