Lecţii de agricultură româno-franceze
Studenţii francezi în Maramureş, la Botiza
Articol editat de , 16 septembrie 2015, 10:20 / actualizat: 16 septembrie 2015, 13:33
Studenţii francezi în Maramureş, la Botiza
Articol editat de , 16 septembrie 2015, 10:20 / actualizat: 16 septembrie 2015, 13:33
Pentru al şaptelea an consecutiv, un grup de studenţi din regiunea Bourgogne din Franţa vine în România pentru o lună de practică în ferme româneşti. Iniţiatorul acestui proiect de cooperare s-a aflat pentru câteva zile la Cluj.
Profesorul Luc Pierlot predă la Liceul agricol din oraşul Auxerre şi cunoaşte deja România mai bine decât mulţi români. E al şaptelea an în care conduce câte un grup de tineri francezi, viitori tehnicieni agricoli, care descoperă România. Din 2011, în fiecare toamnă, elevii săi rămân în practică şi muncesc timp de o lună la ferme agricole din România. Ce învaţă ei aici explică Luc Pierlot.
“Din punct de vedere tehnic, nu cred că au prea multe de învăţat, pentru că agricultura în Franţa e foarte tehnică, foarte dezvoltată, iar majoritatea studenţilor sunt, ei înşişi, fii sau fiice de agricultori. Dar ceea ce diferă foarte mult sunt condiţiile de producţie. Strategia agricultorilor, alegerea culturilor, în funcţie de climatul care a foarte capricios în România, mai mult decât în Franţa, unde clima e temperată. Aici, în România, ea e continentală. Deci agricultorii trebuie sa se adapteze, în funcţie de secetă, de regimul ploilor… Sunt multe ferme în România de mărime mare, mult mai mare decât în Franţa, astfel că studenţii descoperă şi strategii de producţie diferite”
Anul acesta, tinerii francezi lucrează în ferme mari din zona Timişoarei, a Bucureştiului şi a Alexandriei, şi în două ferme mici din Maramureş şi Mureş. Iniţiatorul acestui proiect explică ce urmăreşte prin el.
“Ce doresc cel mai mult e ca studenţii să îşi lărgească orizontul, să devină conştienţi de apartenenţa lor la Europa; de faptul că Europa e foarte diversă, că agricultura în Europa e foarte diversă. Şi că agricultorii francezi, care se plâng adeseori, să afle de la copiii lor, care se întorc din România că ei, în Franţa, sunt de fapt favorizaţi, şi că lucrurile sunt relative.”
În final, o scurtă privire din exterior asupra viitorului agriculturii în România.
„Ar trebui dezvoltate exploataţiile agricole mici şi mijlocii. Micro-fermele să se grupeze, şi să se dezvolte o agricultură de proximitate. Fără discutie, o agricultură organică, ecologică şi pieţe locale. Sper să se dezvolte o agricultură comercială, care să îşi vândă produsele, nu să le producă doar pentru consum propriu. Şi să existe tineri români care să se gândesca că agricultura poate fi o meserie bună. Eu insumi am fost agricultor şi chiar e o meserie foarte bună.” (Luc Pierlot)
Ioana Bindea
Expresia „a face de petrecanie” înseamnă a omorî pe cineva, cu varianta „a-şi face de petrecanie”, a-şi stopa singur...
Da, omul acela cântat, lăudat şi compătimit, dat mereu exemplu de păstrător al tradiţiilor şi al sevei neamului. Omul nostru simplu nu are...
„Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată.” Sunt primele versuri dintr-o...
În Roma antică, un gladiator a murit la 22 de ani, celebru si adulat. Când i s-a facut inventarul, stupoare: în 3 ani, junele adunase, ca...