La standarde europene
Expresia „la standarde europene” este, fireşte, de dată recentă. Ea se referă la normele cuprinse în aşa-zisul Aquis comunitar şi în reglementările sectoriale ale Comisiilor UE. Iar aceste reglementări sunt multe, nu glumă!
Articol editat de cristina.rusu, 6 octombrie 2015, 10:05
Birocraţia bruxelleză a dorit şi încă doreşte să standardizeze totul, de la drepturile omului până la forma castraveţilor.
Românii, însă, prin „standarde europene” înţeleg mai degrabă îmbelşugarea infrastructurii şi a serviciilor publice.
Când drumul are gropi, cerem standarde europene. Când spitalul nu are aparatură, medicamente şi condiţii de cazare ca la München, cerem standarde europene. Când şcoala nu are clase, toalete şi dotări boiereşti, cerem standarde europene. Când Primăria aprobă o cerere în 6 luni, cerem aplicarea standardelor europene.
În schimb, dacă Guvernul ar vrea să mărească taxele şi impozitele măcar până la a cincea parte din cele plătite în Occident, am zbiera că suntem prea săraci.
Iar cu asta intrăm în parohia altei expresii: „şi sărac şi cu pretenţii”.
Vrem autobahn ca-n Germania dar la preţuri româneşti. Vrem spitale ca-n Vest dar plătim contribuţii la sănătate sub o cincime cât vesticii. Vrem şcoli moderne, dar investim în clădiri, echipamente şi profesori tot sub o cincime. Vrem o administraţie modernă şi eficientă, dar să lucreze cu computere ce făceau gloria anului 2000.
În general, vrem o ţară „la standarde europene”, dar fără a investi bani şi fără a ne comporta ca occidentalii.
De fapt, ca occidentalii de până acum, fiindcă, după valul de imigraţie africano-asiatică, la ei va intra în vigoare o altă expresie: „mărul putred le strică şi pe cele bune”.
Dan Horea
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
