Colectarea selectivă, munca în zadar
Calitatea serviciilor de salubritate în cele 103 municipii ale României lasă de dorit, fiind departe de normele UE.
Articol editat de , 22 octombrie 2015, 15:57 / actualizat: 23 octombrie 2015, 11:05
Este concluzia unui studiu realizat cu fonduri europene sub coordonarea Institutului pentru Politici Publice din Bucureşti.
Datele studiului au fost colectate în perioada mai-iulie 2015, ele fiind transmise de primăriile municipiilor şi de cetăţeni, şi se referă la stadiul actual precum şi la măsurile întreprinse pentru aplicarea noii legi a salubrizării.
În ţara noastră există 180 de firme de salubrizare cu licenţă, dintre care doar 40 activează exclusiv în oraşe. Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în municipii atinge 85%, iar durata medie a contractelor încheiate de autorităţi cu operatorii este de 10 ani. Judeţul Cluj, de pildă, stă surprinzător de rău comparativ cu Bihorul sau Bistriţa-Năsăud.
Plata serviciilor de salubritate se face mai ales pe baza tarifelor practicate de operatori. La finele anului trecut, aceste tarife oscilau între 3,22 lei/lună/locuitor, la Arad şi 12 lei/lună/locuitor la Sibiu. Tendinţa la nivel naţional este de scădere a acestor tarife.
În privinţa colectării selective, peste 70% dintre municipii pretind că o aplică în 3 şi chiar 4 fracţii, altele chiar în două. Legea prevede clar că deşeurile trebuie colectate în 4 fracţii: hârtie, plastic, sticlă şi metale. Până când va exista infrastructura necesară, se admite şi colectarea în două fracţii, umedă şi uscată, cu condiţia ca la depozite să se facă sortarea, pentru a rezulta cele 4 fracţii obligatorii.
Încercăm să găsim soluţii cât mai fezabile pentru colectarea în două fracţii, uscată şi umedă, a deşeurilor provenite de la blocurile mari, cu sistem de ghenă, care absoarbe întreaga cantitate de deşeuri. Studiul arată că fără cooperarea autorităţilor locale, a operatorilor de salubritate, a Ministerului Mediului şi a asociaţiilor de proprietari, ţinta pe care România şi-a propus-o, de a colecta selectiv şi a recicla până în 2020 50% din deşeuri, să fie imposibil de atins. În prezent, acest procent este de maximum 3%. Trebuie reţinut că dacă nu vom reuşi acest 50%, Comisia Europeană ne va sancţiona cu sume de până la 200.000 Euro pentru fiecare zi de întârziere. Grav este că, în multe oraşe, chiar dacă cetăţenii îşi selectează deşeurile, firmele de salubritate le încarcă pe toate în aceleaşi maşini, anulând efortul oamenilor şi descurajând aceste iniţiative. (Violeta Alexandru, coordonatorul studiului, reprezentant Institutul pentru Politici Publice)
Deocamdată, singurul municipiu unde deşeurile sunt colectate, sortate şi reciclate în procent de 75% este Roman, din jud. Neamţ. Urmează Târgu-Mureşul, cu 34%, Câmpia Turzii, cu 19% şi Zalăul, cu 15%.
Opiniile cetăţenilor, cum era de aşteptat, abundă în acuzaţii la adresa autorităţilor şi a firmelor de salubritate şi în declaraţii de îngrijorare cu privire la soarta mediului înconjurător.
Dan Horea
Radio Cluj se poate asculta şi online AICI.