Pericolul poluării fonice din Cluj Napoca. Nivelul admis e depăşit din 2014.

În Cluj-Napoca există mai multe locuri în care poluarea fonică depăşeşte limitele admise prin lege, iar efectele acesteia asupra organismului sunt devastatoare în timp.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 25 octombrie 2015, 07:47 / actualizat: 25 octombrie 2015, 17:21

Zgomotul este foarte prezent în viaţa fiecăruia dintre noi şi nu conştientizăm că acesta contribuie foarte mult la alterarea stării generale de sănătate. Specialiştii confirmă că în Cluj-Napoca, cu precădere în trei zone ale oraşului, poluarea fonică depăşeşte constant limita maximă admisă prin lege.

La măsurătorile pe 2014 a reieşit că nivelul mediu de zgomot în Cluj-Napoca a fost depăşit cu 2,5 decibeli.

Limita maximă admisă în toate punctele de măsură este depăşită, datorită traficului rutier intens din cartierele Mănăştur, Zorilor şi din B-ul Muncii – str. Oaşului.

În municipiul Cluj-Napoca s-a urmărit nivelul de zgomot produs de traficul rutier, prin determinări de 30 min în următoarele puncte: sens giratoriu cartier Mănăştur, sens giratoriu Zorilor, str. Oaşului-B-dul Muncii, sens giratoriu Mărăşti şi str. Doja – centru. (Grigore Crăciun, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Cluj)

Principalele artere de circulaţie care sunt cele mai afectate de nivelurile ridicate ale zgomotului sunt: Str. Traian Vuia, str. Aurel Vlaicu, B-dul 21 Decembrie 1989, Calea Moţilor, Calea Mănăştur, Calea Floreşti, Calea Turzii, str. Avram Iancu, str. Constantin Brâncuşi, B-dul Nicolae Titulescu, Calea Bucureşti, str. Fabricii, B-dul Muncii, str. Horea, str. General Eremia Grigorescu.

Efectele poluării fonice sunt devastatoare în timp.

Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Cluj, Dorina Duma susţine că există două astfel de efecte.

Două dintre cele mai specifice efecte sunt hipoacuzia şi surditatea. Trebuie să reţineţi, însă, că acestea sunt efecte care apar în timp. Apoi ar mai fi efecte nespecifice precum adinamia, astenia, depresia, scăderea atenţiei, a capacităţii de concentrare, tulburări de echilibru şi vizuale. (Dorina Duma)

Oamenii recunosc că se simt deranjaţi de zgomotul din oraş.

Majoritatea clujenilor susţin că ies de multe ori în parc pentru a mai scăpă de gălăgia din oraş.

În ultima vreme ies în parcul central. Nu mai suport să aud tramvaiul. Locuiesc în Mănăştur”
Zgomotul este din ce în ce mai puternic. Este depăşit pragul admis de decibeli şi ne deranjează. Dacă s-ar putea reduce numărul de maşini ar fi foarte bine.

Avem, deci, o problemă. Ce este de făcut? Am adresat această întrebare reprezentanţilor Primăriei.

În permanunţă încercăm să noi soluţii pentru a veni în sprijinul traficului din Cluj, oraşul fiind şi unul de tranzit. Iar planul urbanistic general pe care l-am pus în aplicare la începutul acestui an prevede construirea unei centuri ocolitoare a Clujului. Sperăm ca în câţiva ani să nu mai existe astfel de probleme, deoarece avem încredere că vom circula pe centurile ocolitoare ale oraşului. (Iulia Perşa, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj Napoca)

E clar că, dacă vă doriţi linişte va trebui să o găsiţi singuri în interiorul locuinţelor izolate fonic cu ajutorul geamurilor sau undeva în afara oraşului.

Corina Gliguţa