COM’ON, şi restul. Sau importanţa detaliului
Mulţi dintre noi, cei care am iniţiat şi organizat proiectul Com’ON Cluj-Napoca, ne-am trăit tinereţile într-o oarecare pasivitate aproape depresivă.
Articol editat de cristina.rusu, 17 noiembrie 2015, 10:35
Tinerii stăteau în ceainării şi discutau concepte suprarealiste, îi mai citeau încă pe Cioran şi pe Papini, părându-li-se interesantă autoizolarea din lumea corupţilor şi a politicienilor. Noi cu noi, voi cu voi, „eu şi restul”. Dar lucrurile s-au schimbat în ultimii ani. De la conştientizarea răului şi ţinerea deoparte de el s-a ajuns la ripostare.
Generaţiile de acum încep să-şi înţeleagă puterea şi devin active. Deci nu e un „Com’ON şi restul”, nu e vorba de două lumi: de cea a tinerilor şi de cea a celor care fac jocurile. E un „Com’ON, şi restul”, adică e o lume a implicării, a lui „haideţi şi voi”. De la o generaţie la alta s-a schimbat doar o virgulă. Care a schimbat totul.
Nimeni nu ne-a întrebat încă de ce Com’ON şi nu „come on” sau „c’mon”, cum ar fi fost corect. Iar acum, la final de proiect, ne simţim datori să… punctăm nişte virgule.
Esenţa proiectului Com’ON Cluj-Napoca stă în detalii. Sau în felul în care l-am citit fiecare dintre noi.
Com’ON, scris aşa, nu există ca şi expresie. Dar, pentru că e un nume, putem să ni-l personalizăm oricum pentru a da expresie unei identităţi. Unice. Iar Com’ON Cluj-Napoca a fost un proiect pilot.
Am putea spune… o încercare. Nu ştiam dacă suntem sau nu, ca şi comunitate, pregătiţi pentru asta. Pentru ceea ce se numeşte „bugetarea participativă”. Aşa cum şi democraţia, pentru generaţia dinainte, a fost tot o încercare. Nu a fost pe deplin înţeleasă din prima.
Com’ON, deci, pentru că e ceva nou. Pentru că prima dată.
Com’ON pentru că lipseşte ceva. Un apostrof în cadrul unei expresii sau în cadrul unui cuvânt simbolizează o lipsă. Lipsa lui „m”. Common. Comun. Comunitate. Un oraş comun, asumat de toţi. Ne lipsea asta, într-adevăr.
Am încercat să activăm acolo unde oamenii înţelegeau că doar li se livrează un anumit tip de a trăi. Iar ei trebuie doar să trăiască. Am încercat, deci, să mergem înspre cartiere, să le dăm tinerilor de acolo posibilitatea de a se exprima şi de a face ei înşişi ceva pentru ei. Am încercat să coagulăm nişte oameni în jurul unor proiecte şi să dăm sens conceputului de „oraş comun”.
Com’ON pentru că, evident, a fost un call to action. O încercare de scoatere din pasivitate, de „turn the community ON”.
Iniţial, am crezut că 250 de proiecte finanţate, în limita a 500.000 lei, reprezintă doar o cifră spre care să tindem. Una care să stimuleze comunitatea să fie aproape fără margini de creativă. Dar 451 de idei s-au aprins. Comunitatea a fost ON.
Com’ON pentru că e vorba de un drum. Pe care a trebuit să vii ca să-ţi atingi scopul. The road to Com’ON.
Un covor lung, cu toţi paşii făcuţi Com’ON, a condus, la rândul lui, paşii celor care au participat la evenimentul final de diseminare a rezultatelor proiectului, de joi, 12 noiembrie, de la Sala Polivalentă.
Toţi cei care au fost prezenţi la eveniment au parcurs, la propriu, acest drum de mai bine de un an: oficialităţile, partenerii proiectului, facilitatorii, echipele de proiect şi, evident, echipa iniţiatorilor proiectului Com’ON Cluj-Napoca.
De-a lungul lui, s-au strâns multe experienţe, s-au format relaţii, s-a închegat o „com’ON-itate”. Pentru că tot ce s-a întâmplat în cadrul evenimentului a fost produs în timpul proiectului, o parte din echipe prezentând publicului momente din proiectele pe care le-au desfăşurat.
Expoziţii foto, promovarea folcorului, muzica Clujului, tango argentinian, percuţionişti de muzică braziliană şi africană, musical, actorie, limbaj mimico-gestual… toate astea au avut în comun faptul că au fost create prin Com’ON, dând naştere la o explozie de culoare şi diversitate, la o babilonie efervescentă.
András Farkas, membru fondator al Grupului PONT, iniţiatorul proiectului, a fost cel care a deschis conferinţa, prezentând rezultatele proiectului.
Com`ON Cluj-Napoca a fost un proiect pilot de bugetare participativă de tineret, o primă ediție, ceea ce a însemnat că a fost necesar să parcurgem un drum plin de obstacole neprevăzute peste care, până la urmă, am reușit să trecem. Suntem din nou într-un moment important al anului 2015. Ce trebuie să facem astăzi să pornim un șir nou de evenimente care duc la mai multe procese de bugetare participativă, nu doar în România, ci în cât mai multe orașse europene? Cum ne imaginăm participarea tinerilor în 2020 sau în 2030? Cu alte cuvinte: cum am putea să facem să fie mai bine şi să înţeleagă mai multă lume despre ce e vorba?
Primarul Emil Boc a vorbit despre democraţie, începând cu e cea mai proastă formă de guvernământ, exceptându-le pe toate celelalte, ceea ce o face răul cel mai mic. Până în momentul de faţă, democraţia s-a dovedit a fi cea mai bună formă politică, iar democrația participativă dă o putere mai mare cetățenilor.
Importanţa proiectului Com’ON Cluj-Napoca a fost sintetizată de primarul Emil Boc astfel: sunt sigur că acești bani pe care orașul i-a dat acestor proiecte de tineret sunt cei mai bine cheltuiți bani din bugetul public. Dorim să continuăm procesul și anul viitor, deoarece acesta a avut un impact mare asupra tinerilor clujeni.
Emil Boc
Florin Moroșanu directorul executiv al Asociației Cluj-Napoca 2021, Capitala Europeană a Culturii a declarat că au inclus în proiectul Capitalei Europene a Culturii inițiativa Com`ON Cluj-Napoca, ca un proiect pe care doresc să îl dezvolte până 2021.
Ugron Hanna, cea care a lucrat îndeaproape cu toate echipele de proiect şi cu toţi facilitatorii, le-a mulțumit tuturor pentru răbdare şi perseverenţă. Unele lucruri nu vin întotdeauna atunci când ni le dorim. Important e ca, atunci când vin, să nu uităm că ni le-am dorit.
După discursurile celor implicaţi, a urmat feedback-ul din partea participanţilor la proiect. Trei echipe au reprezentat vocea „com’ON-ităţii”/comunităţii: REACTOR, ca spaţiu care a găzduit cele mai multe proiecte din cadrul Com’ON, fiind un nucleu comunitar puternic activat; corului Colegiului Apáczai, reprezentând comunitatea maghiară; proiectul elevilor Şcolii Speciale Gimnaziale ”Kozmutza Flóra”, reprezentând tinerii cu dizabilități.
Com`ON Cluj-Napoca, proiectul de Bugetare Participativă pentru Tineret în Cluj 2015, Capitală Europeană a Tineretului, se apropie de sfârşit.
Luna noiembrie este ultima lună în care se mai pot implementa iniţiativele care au obţinut finanţare prin această sursă.
Acest eveniment de diseminare din Cluj-Napoca a fost ultimul din cadrul unui turneu de diseminare care a vizat două oraşe europene (Bruxelles şi Strasbourg) şi câteva oraşe din România (Bucureşti, Sfântu Gheorghe, Timişoara, Târgu Mureş, Sibiu, Cluj-Napoca).
Ideea era să… Com’ON, şi restul. Adică modelul de bugetare participativă implementat în Cluj-Napoca să fie preluat şi de alte oraşe care vor să-şi activeze comunităţile.
Redacția
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
