Muzeul Sticlăriei în inima Clujului [FOTO]
Pe strada Horea, la numărul 22, e o poartă mică prin care se ajunge într-o curte. Acolo, în spate, e deschisă de 25 de ani Galeria Ernest. E hobby-ul pe care un bătrânel trecut de 70 de ani şi l-a descoperit după revoluţie. Atunci şi-a deschis un atelier de reparat biciclete şi, tot umblând prin târgurile de vechituri după piese de schimb, i-a venit o idee.
Articol editat de DSRNetworkAdmin, 20 noiembrie 2015, 15:16
Mai ales la începutul anilor ’90, în astfel de locuri se găseau destule obiecte vechi, valoroase, care se vindeau la preţuri de nimic. Ernö Versanszky a început să le cumpere şi, în cele din urmă, a renunţat la biciclete, fiind cucerit de noua sa pasiune:
Cu băieţii mei şi cu ginerele meu ne-am gândit iniţial să ne îmbogăţim un pic activitatea. Ne-am gândit atunci să ne ocupăm şi de obiecte vechi. Şi aşa am deschis Galeria Ernest, acum 25 de ani. (Ernö Versanszky)
Au început să meargă la târgurile tradiţionale, nu doar în ţară ci şi în străinătate. De acolo îşi procurau cele mai multe obiecte. Unele au nevoie de reparaţii pentru că sunt atât de degradate încât cei mai mulţi care le văd nu le-ar lua nici gratis. Dar cu timpul începi să le vezi cu alţi ochi, te gândeşti cum ar arăta dacă le restaurezi:
Ştiţi, în domeniul nostru totul se negociază. De obicei ne înţelegem cu vânzătorii. Că ei nu sunt aşa de atraşi de acele obiecte de sticlă, ca şi noi. Când oferim un preţ avem în vedere valoarea artistică, ce poate fi inestimabilă, să zic aşa, dar şi valoarea de piaţă. Valoarea de piaţă se schimbă. După modă. Unele obiecte sunt la modă şi atunci se caută, altele nu sunt la modă. Şi nu se caută. Deci nu pot stabili un preţ fix la un obiect. Că variază, în funcţie de plăcerea colecţionarilor.(Ernö Versanszky)
Obiectele din sticlă l-au atras în principal pe Ernö Versanszky. Îi plac atât de mult încât de multe dintre ele îi vine greu să se despartă. Şi dacă tot nu vrea să le vândă, s-a gândit să le expună, să le poată admira oricine e interesat de ele. Aşa s-a născut Muzeul Sticlăriei, care a fost amenajat ca parte a galeriei sale.
Muzeul cuprinde în jur de 1300 de obiecte de sticlă. Începând din perioada romană până în perioada art nouveau, art deco, anii 1930-’40. Sticla romană am găsit-o întâmplător. La o săpătură de canalizare muncitorii au descoperit-o şi au pus-o pe un pervaz. S-a întâmplat să fiu în zonă şi am putut să o salvez de acolo, altfel se prăpădea. Mulţi experţi au trecut apoi pe la noi şi fiecare a avut aceeaşi părere. Provine din epoca romană.(Ernö Versanszky)
Muzeul sticlăriei, amenajat de Ernö Versanszky, are în prezent piese cumpărate din Franţa, din fosta Cehoslovacie, din perioada Imperiului austro-ungar dar şi multe obiecte autohtone. De la pahare pictate cu diferite imagini, la sticluţe de parfum, vaze, veioze sau halbe cu cele mai ciudate forme, de toate se găsesc în acest muzeu:
Avem o halbă cu capac în formă de craniu, care s-a făcut la începutul secolului trecut în cinstea studenţilor de la drept care au absolvit facultatea. Probabil s-a făcut cadou fiecărui absolvent o halbă gen craniu. (Ernö Versanszky)
Alte exponate din muzeul lui Ernö au surprins momente din viaţa de zi cu zi a Clujului, aşa cum era ea la momentul realizării acestor obiecte. Pe un pahar din 1901 e reprodus grupul statuar Matei Corvin, însă în imagine apar doar trei din cei patru căpitani ai regelui. Aceeaşi imagine se regăseşte şi în colţul unui tablou din muzeu, care fusese iniţial un afiş despre moda oraşului în primul an al secolului XX:
În expoziţie există un tablou pe care l-am pus ca decor. Descrie viaţa domnească de la început de secol, cuprinde moda de la 1901. În colţul din stânga sus este redat şi grupul statuar Matei Corvin în care apar trei viteji, cum le spun, în loc de patru. Pentru că în 1901 nu exista şi al patrulea. Se mai lucra la el şi încă nu fusese montat.(Ernö Versanszky)
Muzeul sticlăriei amenajat de Ernö Versanszky, poate fi vizitat de oricine. Pe gratis, pentru că proprietarul nu vrea să scoată profit din pasiunea sa:
Sunt două feluri de vizitatori. Unii care văd ceva, oameni care vin şi se uită cu plăcere şi alţii care nu văd nimic. Şi te întreabă de vremea de afară.(Ernö Versanszky)
Mihai Miclăuş
Radio Cluj se poate asculta şi online AICI: