Bărbăţia apostolică a celui Întâi Chemat
Sărbătoarea Întâiului chemat la apostolat ne oferă perspectiva de a medita asupra destinului nostru sufletesc ca popor, care nu deţine în mod oficial un certificat de botez și care continuă să uimească prin această remarcabilă sinteză între cizilizaţia romană şi credinţa de inspiraţie răsăriteană. Calitatea de punte între Orient şi Occident a fost drama pe care acesta a întrupat-o în istorie, de multe ori privit marginal în marea familie ortodoxă şi cu greu asumat de spaţiul culturii latine europene. Dar poate tocmai această învecinare a celor două lumi unite simbolic în fiinţa poporului român reprezintă şansa de a ne exprima unicitatea, dar mai ales perspectivele pe care le poate oferi asupra viitorului sufletesc al Europei, marea familie în care trăim.
Articol editat de Carmen Sas, 28 noiembrie 2015, 11:31
Apostolicitatea este în primul rând un blazon care conferă creştinismului românesc durată şi nobleţe, dar mai ales o povară care îl obligă la atitudine, înţelepciune și viziune, toate acestea fiind calităţi care au garantat succesul misiunii ucenicilor Domnului. Şi cu atât mai mult, în contextul lipsei actuale de orizont pe care îl traversează Europa, dar şi România, aceste virtuţi devin profetice şi se cer întrupate în persoane capabile să îşi asume deplin misiunea de păstori sau lideri.
Această zi de prăznuire a Sfântului Apostol Andrei deschide în mod fericit ziua Marii Uniri, fiind o prefigurare creştină a marelui eveniment istoric ce a stat sub semnul înnoirii şi al speranţelor, dar şi al lucrării miraculoase a Domnului.
Praznicul de astăzi este şi ziua în care îl sărbătorim pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei al Clujului ca păstor al metropolei Transilvane, dar şi al Mitropoliei ce îl are ca fondator şi părinte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.
Alegerea Înaltpreasfinţiei Sale în scaunul de Arhiepiscop al Vadului Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului a reprezentat soluţia înţeleaptă pe care Sfântul Sinod a luat-o pentru ca întreaga lucrarea culturală şi implicarea socială, care au făcut din cetatea Clujului un reper de primă importnţă în Ortodoxia românească să fie continuată în modul cel mai firesc, dar și amplificată potrivit cerințelor misiunii. Înzestrat cu o mare înţelepciune pastorală, confirmată printr-o administraţie ce a ştiut să îmbine excelent duhovnicia cu actul gospodăresc, Înaltpreasfinţitul Andrei este ierarhul care l-a secondat îndeaproape pe Mitropolitul Bartolomeu, în consolidarea Mitropoliei Clujului, cu o prietenie şi o sinceră admiraţie, până în ultimele clipe ale vieţii sale. Toate acestea sunt pentru clujeni premizele morale ale unei asumări oneste a moştenirii Mitropolitului Bartolomeu, nu ca pe o povară a istoriei, ci ca pe un talant ce trebuie înmulţit spre binele Bisericii şi al oamenilor.
Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei şi-a arătat marea sa disponibilitate de a păstori poporul fiind permanent deschis în dialogul cu preoţii şi credincioşii, pe care îi poartă în inimă, şi pe care îi ascultă în bucuriile şi necazurile lor. Acest fapt confirmă o mare calitate a păstorului de suflete, aceea de părinte, care vine în întâmpinarea așteptărilor și nevoilor turmei. Înțelepciunea, tactul, răbdarea și deschiderea părintească apropie și mai mult slujirea arhierească de credincioși într-un oficiu al slujirii părintești, iar pe toate acestea Înaltpreasfinția Sa le împlinește cu asupra de măsură. Înființarea de parohii, de mănăstiri și schituri sunt răspunsuri pe care Mitropolitul le oferă nevoilor sufletești ale credincioșilor săi și vin nu doar să sporească numeric prezența sfințitoare a Bisericii, ci în primul rând să înmulțească sub aspect calitativ grija pentru sufletele celor păstoriți.
Mitropolitul Andrei a înţeles specificul cultural al acestei cetăţi transilvane şi s-a arătat deschis în colaborarea cu instituţiile de cultură ale Clujului, cu Universităţile şi, în mod deosebit, cu intelectualitatea clujeană, sedusă din ce în ce mai mult de duhul subtil al secularizării. Acestor elite le propune ca reper și mod de viață în locul modei, modelul Evangheliei, care rămâne permanent viu și care îl păstrează pe om într-o autentică actualitate sufletească și în care noutatea devine înnoire.
Din preocupările pastorale majore nu lipsesc tinerii, cărora Mitropolitul le dă o mare atenţie şi spre care îşi îndreaptă o mare energie în slujirea lui arhierească şi cărora le adresează un program catehetic special. Centrele de Tineret din Sângoerz Băi, Săcuieu sau Câmpenești, programele pastorale, Asociația Tinerilor Ortodocși sunt doar reperele care vin să confirme convingerea Mitropolitului că de felul în care pregătim și educăm tânăra generație depinde viitorul nostru ca neam și Biserică. Iar în acest câmp de misiune roadele nu au întârziat să apară.
În aceşti ani de păstrorie clujeană Înaltpreasfinţitul Andrei s-a angajat cu multă energie în rectitorirea învăţământului teologic clujean, atât cel universitar, cât și cel preuniversitar. Clujul are nevoie de un reper teologic în educația și de aici cele două mari proiecte: Campusul Teologic „Nicolae Ivan” și Colegiul Ortodox sunt prioritare pentru pastorația Înaltpreasfințitului și ele vin să confirme vocația sa de ctitor de școala.
Având o mare experiență în urma ridicării din temelii a învățământului teologic la Alba Iulia, prin înființarea celor două școli teologice, dar și prin construirea pentru fiecare dintre ele a unui campus modern, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit a reuşit în numai 2 ani şi jumătate să finalizeze construirea Campusului Teologic „Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca. Clădirea noului sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca este la ora actuală cea mai modernă din ţară, cu săli de curs, o bibliotecă, laboratoare de restaurare şi pictură, amfiteatre, o Aulă modernă cu peste 350 de locuri şi birouri. Alături de noul sediu al Facultăţii de Teologie vor fi construite două cămine pentru studenţi, cu o capacitate de 250 de locuri, în prezent fiind începute lucrările de construcţie la primul cămin.
Dimensiunea socială şi grija pentru cei aflaţi în suferinţă, prin îmbinarea celor două dimensiuni ale mărturiei creştine: Liturghia şi filantropia, dau forță și substanță pastorației părintelui Mitropolit. Înaltpreasfinția Sa a convins prin exemplul său personal și prin implicarea pastorală că teologia şi credinţa trebuie însoţite de caritate şi acest lucru nu s-a întâmplat doar la nivelul discursului teologic, ci mai ales la nivelul implicării sociale la nivelul comunităţilor. Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, Asociația Filantropia, Căminul de bătrâni de la Cușma, pe lângă multele proiecte dedicate păstoririi romilor sau altor categorii sociale defavorizate sunt instituții care poartă amprenta implicării sociale a Mitropolitului Andrei și care dau expresie iubirii aproapelui, dar și dinamismului misionar al Arhiepiscopiei noastre.
Sunt încă multe lucruri de spus despre misiunea de reală inspirație apostolică a Părintelui nostru Mitropolit, dar faptele sunt cele care vorbesc de la sine cu mai multă forță decât cuvintele. Exigențele misiunii Bisericii în lumea de azi sunt mari, provocările cresc în forță, dar și în subtilitate, iar pentru noi, exemplul că se poate sunt tocmai rândurile de mai sus.
Apostoli suntem chemați să fim fiecare acolo unde ne-a așezat Dumnezeu spre mărturie, iar cât de departe sau cât de aproape suntem de acest ideal apostolic asumat de Sfântul Andrei este întrebarea pe care trebuie să ne-o adresăm în forul nostru lăuntric. În aşteptarea unui răspuns care ne va aduce o înnoire lăuntrică și prin noi a întregii credințe ce poartă amprenta mâinii Întâiului Chemat.
Pr. Bogdan Ivanov
Consilier cultural
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI.
