A vinde pielea ursului din pădure
Expresia a vinde pielea ursului din pădure se referă la prostul obicei pe care mulţi îl avem de a ne face planuri pe baza unui probabil viitor câştig.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 decembrie 2015, 12:13
De pildă:
Avem de recuperat o datorie. Datornicul ne promite că la data de… ne va da banii înapoi. Bizuindu-ne pe promisiunea lui, facem cheltuieli pe datorie. Când vine data de…, aflăm că respectivul nu ne poate plăti, din felurite motive: i-a fătat pisica, i-a murit scroafa-n coteţ, s-a mutat soacra la el. În acest mod simplu, din creditori devenim datornici.
Sau:
O firmă ne promite un job excelent plătit, dar într-o altă localitate. Ne vindem casa, poate chiar în pierdere şi ne mutăm în localitatea cu pricina. Când ne prezentăm, satisfăcuţi, la noul loc de muncă, primim celebrul răspuns: ne pare rău, dar jobul a fost deja ocupat (sau s-a desfiinţat, sau este plătit cu un salariu mai mic decât cel la care am renunţat mai înainte).
Sau:
Plăteşti un avans consistent pentru un apartament care încă nu s-a construit, iar la data când trebuie să intri în casa ta cea nouă afli că dezvoltatorul imobiliar a dat faliment, sau că vrea bani în plus, sau că proprietatea ta nu este de fapt a ta, ci a unei bănci, sau că nu poate fi întăbulată.
Astfel de variante sunt cu nemiluita, toate având acelaşi numitor comun: înşelarea aşteptărilor, de obicei nemeritat, soldată cu pagube financiare, dezechilibrarea vieţii şi un sentiment de frustrare cât casa.
De aceea se spune că pielea ursului din pădure nu se vinde. Excepţie fac, bineînţeles, vânătorii, care-şi cumpără dreptul de a împuşca trofee. În rest, omul deştept acţionează doar după ce s-a convins că între promisiune şi realitate există o deplină concordanţă.
Altminteri, rămâne cu imaginea elegantă a ursului care-şi plimbă mândru blana prin pădure, asistat de o cioară care croncăne pe gard, în timp ce el ţine în mână o biată vrabie.
Dan Horea
Radio Cluj se poate asculta şi online AICI:
