Muzele de după gratii
În România, muzele par a avea o simpatie deosebită pentru puşcăriaşi.
Articol editat de Carmen Sas, 13 ianuarie 2016, 09:59
Este singura explicaţie care nu implică termeni precum corupţie, fals sau dezonorarea titlurilor universitare în privinţa celor peste 400 de „lucrări ştiinţifice” scrise de 188 de persoane private de libertate doar în ultimii 3 ani.
De ce în ultimii 3 ani?
Fiindcă de atunci se aplică art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, care-i scurtează „scriitorului” pedeapsa cu 30 de zile pentru fiecare carte publicată. Ideea, în sine, nu e rea, mai ales că, în mod normal, numărul de puşcăriaşi în stare a scrie o astfel de carte este infim. Mai mult, textul trebuie avizat de un cadru didactic universitar şi apoi publicat la o editură recunoscută.
În realitate, s-a dezvoltat o veritabilă industrie a literaturii scrise după gratii, cu unicul scop de a le reduce unora perioada de încarcerare.
Ca atare, DNA a deschis un dosar penal în cazul cărţilor scrise de deţinuţi şi face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizaţi profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanţii editurilor care le-au publicat şi funcţionari ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care au propus eliberarea.
Afacerile au mers atât de bine încât există deţinuţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată.
În total, cele 400 de cărţi scrise din 2013 au dus la reducerea pedepselor cu 33 de ani.
Avem şi un campion: Dan Voiculescu, cu 10 cărţi publicate în 17 luni, dintre care 7 avizate de acelaşi profesor de la ASE Bucureşti. Dan Diaconescu a publicat şi el 5 cărţi, iar Gică Popescu, fostul fotbalist, are la activ 4 „opere”. Fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fost cadru didactic la USAMV Cluj, condamnat la 4 ani şi 6 luni pentru luare de mită, are deja 3 cărţi publicate, girate de 3 foşti colegi.
DNA susţine că mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat o pretinsă relevanță științifică a lucrărilor exclusiv pe baza titlului. Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care munca autorului oficial durase câte o oră pentru fiecare text, care i-a redus durata pedepsei cu câte 30 de zile.
Procurorii DNA afirmă că au existat persoane care au scris lucrări științifice asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lor este clar insuficient (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini, sau 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). Evident că, în aceste împrejurări, autorul real este o altă persoană.
Reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta la valoarea lor științifică şi la interesul pieței de carte. Mai mult, au fost tipărite în tiraje infime, care n-au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit.
Pe de altă parte, funcționari din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Au existat situații în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.
Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conținut deciziile instanțelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins științifice).
Dacă moralitatea şchioapă a puşcăriaşilor n-a surprins pe nimeni, iar complicităţile celor din sistemul penitenciar cu deţinuţii nu sunt o noutate, în schimb, implicarea unui număr atât de mare de cadre didactice, de la atât de multe universităţi, a şocat. Chiar mai ciudată este implicarea unor înalte feţe bisericeşti, din 3 confesiuni. Cele mai multe avize dubioase par a fi venit de la Universitatea din Craiova, dar sunt destule şi de la Bucureşti, Sibiu, Braşov, Piteşti, Alba Iulia sau Petroşani.
Explicaţiile furnizate de universitarii în cauză variază de la credibilitate evidentă, când şi-au dat girul pentru lucrări scrise de foşti colegi de catedră, până la credibilitate zero, când au avizat texte pe care nici nu le văzuseră.
Rămâne ca anchetatorii să stabilească sumele date ca şpagă, iar legiutorii să anuleze prevederea legală de care s-a abuzat.
Dan Horea
……………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Pe listele făcute publice de autorităţi se află şi 4 profesori de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Rectorul Universităţii, Valer Daniel Breaz spune că fiecare cadru didactic are libertatea de a face recomandări pentru materiale ştiinţifice, decizia aparţinându-i în totalitate , fiind una personală şi aceasta nu aparţine instituţiei din care face parte.
Conform legii, fiecare persoană aflată în detenţie are posibilitatea să-şi reducă pedeapsa scriind cărţi cu caracter ştiinţific. Caracterul ştiinţific al unei astfel de lucrări poate fi validat printr-un referat de recomandare de către un cadru didactic universitar. Nu înseamnă însă, că dacă referatul este pozitiv, acea persoană beneficiază automat de reducerea pedepsei, decizia aparţinând în acest sens unor comisii abilitate. În ce priveşte profesorii Universităţii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, nu pot afirma dacă lucrările recomandate au într-adevăr un caracter ştiinţific, deoarece nu fac parte din domeniul meu de expertiză. Universitatea nu poate interzice unui cadru didactic să facă recenzia unui material care se doreşte a fi publicat de către autor la o editură sau un jurnal, dacă editura sau jurnalul le cer acest lucru. (Valer Daniel Breaz, rector Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia)
Cezar Firu
……………………………………………………………………………………………………………………………………………
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, va propune Guvernului abrogarea prin ordonanţă de urgenţă a prevederii potrivit căreia redactarea de lucrări ştiinţifice din închisoare scurtează condamnarea.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI.
