Muntele la Mahomed sau…
Expresia dacă nu vine muntele la Mahomed, atunci merge Mahomed la munte are la bază o istorisire de la începuturile Islamului.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 ianuarie 2016, 11:23
Faptul s-a petrecut în jurul anului 612, când Mahomed abia începuse a propovădui credinţa în Allah. Din păcate pentru el, arabii cărora le predica nu-l credeau pe cuvânt, ci îi cereau să-şi demonstreze afirmaţiile făcând minuni.
Drept urmare, Profetul i-a poruncit muntelui în faţa căruia se aflau cu toţii să vină la el. Ghinion, dar muntele a rămas ţeapăn, poate şi ca să infirme teoria potrivit căreia credinţa mişcă inclusiv munţii.
Cum era de aşteptat, publicul a răspuns printr-o explozie de râsete necuviincioase la vederea acestei tentative ratate de miracol.
Mahomed, însă, într-o clipă de genială inspiraţie, s-a închinat şi, cu ochii la cer, a întors-o ca la Ploieşti, zicând: „Mare e înţelepciunea ta, Doamne! Dacă ai fi făcut muntele să se mişte, ne-ar fi strivit pe toţi. Trebuie deci să mă duc eu la munte şi să mulţumesc Celui de Sus că a fost atât de milostiv cu acest neam de păgâni„.
Apoi, păşind spre munte, a rostit celebra expresie care, de atunci încoace, li se aruncă în faţă celor obligaţi să se plece în faţa unei realităţi, chiar cu riscul de a fi batjocoriţi.
De aici mai putem învăţa ceva: că, dacă vezi muntele venind spre tine, chiar dacă te cheamă Mahomed e mai înţelept s-o iei la goană, fiindcă nu e nici un miracol, ci o avalanşă sau o alunecare de teren.
Dan Horea
Radio Cluj se poate asculta şi online AICI:
