Ascultă Radio România Cluj Live

Tanti Elisaveta: „De bătrână îs bătrână, da’ tăt n-aş vre’ să mor”

Coborâm pe uliţa înnămolită din Pruneni. Într-o curte găinile ciugulesc prin noroi, numai ele ştiu ce. Ne facem simţită prezenţa.

Tanti Elisaveta: „De bătrână îs bătrână, da’ tăt n-aş vre’ să mor”

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 14 februarie 2016, 10:10 / actualizat: 17 ianuarie 2018, 15:51

Bună ziua! Bună ziua!

În sfârşit, din casă iese o tanti care, ciudat, nu pare surprinsă de oaspeţi.

V-am scos din casă!

D-api doară… Aista ce-i?

Aparatul de înregistrat. Înregistrează, ca să vă auziţi la radio!

Daaa? No, mulţămim frumos!

Ce faceţi pe-aic, pe la Pruneni?

Ce să facem… Nu staţi pe scaun?

Mulţumesc, stăm în picioare, dacă puteţi şi dumneavoastră!

D’api că putem. Că amu de bătrână îs bătrână, da’ tăt n-aş vre să mor. (râde)

Ce vârstă aveţi?

No, ce mi-ai da dumneata? C-api ţi-oi spune io!

Şaptezece de ani, cam aşa!

Şi şasăsprăzăce încă mai pune!

Optzecişişase?

Da, în august fac opt’zăcişişepte! Dacă Dumnezo îmi dă zile, io le mai duc cât poci. De putere-s slabă. Şi-on pic de tensiune am.

Locuiţi singură?

Numa’ io, i-aşe cum mă vezi. Omu’ mi-o murit de doişpe ani.

La 86 de ani, 87 în august, tanti Elisabeta se ocupă singură de gospodărie, de găini, de…

Numa’ p-aestea le am, şi pisici, şi câne. Atâta mi-i tătă averea, destulă mi-i. Că am două fete-n Cluj, îs măritate, îs bine. Jinerii vin în tătă săptămâna cu ele aicea. Într-o sâmbătă vine una, în următoarea vine cealaltă. No, bine, mulţam la Dumnezo pân-amu cum am ajuns şi îs. De-aci încolo…

Dumneavostră trăţi numai din pensie!

Pensie de la colectiv, şi ş-aceea-i mică, 400 de lei. M-ajută copiii, îmi aduc ei de-acolo de mâncare, de la Cluj. Că aicea n-ai nici di unde lua nimnica, şi să ai bani. Nu este nici un pchic de magazin.

Câţi oameni mai sunt în sat?

Puţini. Nu ştiu dacă sunt şasăsprăzăce. Cu copii cu tăt.

Altădată ce era în satul ăsta?

No, pi era plin! Oamini bătrâni, tineri, copii! O fost fain când eram io tânără. Era o şură, acolo, în tătă duminica era plină. Jocuri, petreceri, ia de-aestea ni, o fost frumos atuncea, da’ o trecut anii mulţî… O pierit… Tinerii-s duşi pă la oraşe, bătrâni-s duşi pă la beserică, acolo-n pământ, şi i-aşe ni, am  rămas câţiva care mai suntem, până la o zî…

Dumneavoastră aici v-aţi născut?

Aicea m-o născut mama şi tata. Io am rămas de cinci ani de mama. Greu o fost, dară, că dacă n-ai mamă… Cu tata am crescut, până-n ’71, când o murit şi dumnealui. Apăi, am rămas şasă copii de mamă. În ’35 o murit mama. Tăţi ne-am grijit unu’ pă altul. Ce să hi făcută? Încă tri surori suntem care trăiesc. Una-i în Câţcău, alta-i în Ploieşti, şi io-s aicea. Tăţi ne-am rătăcit, dacă n-o fost mamă, ca puii de cloşcă. Tăţi se împrăştie copiii dacă nu-i mamă între ei.

Preotul vine în sat?

Vine la tri-patru săptămâni. Şi când îl chemăm, când avem nevoie, tătdeauna vine. La bisericuţa din lemn, mică, aşe, bătrână…

Ce faceţi toată ziua?

Api ce să facem? Mai ieşim afară, ne uităm după găini, să nu le ducă vulpea, că tăt vine şi ne mai duce câte una… Vara avem ce face, în grădinuţă, punem ce trebe, să avem păstă iarnă. Atâta-i tăt. Vara sap mălaiul, pă grădină. Pă când vin copiii, câteodată îi gata. Că mă port să nu-i urăsc nici pe ei, p-aicea, cu lucru, să facă tăt ei. Fac şi io cât poci.

Trec greu zilele, nopţile?

Zilele nu tare greu trec, da’ nopţile-s grele. Că singurătatea asta-i boală pe omu’ bătrân. Până mă pot purta îi bine, da’ Doamne feri să ajung să nu mă pot duce. Numa’ că atunci, dacă am fete, au ele grijă de mine. Da’ de-a da Dumnezo când oi hi rău să mă duc la beserică, să nu mai rămâi p-aicea. Fereie Dumnezo!

Ce făceaţi când am venit în curte?

Da’ eram cole lângă cuptor, în casă! Puneam lemne în sobă. Nu-l las să se stingă până sara focu’. Îmi fac cald în casă şi stau acolo. Mă mai uit la televizor şi-i gata cu tăite. Da’ nopţile îs tare grele… Că am zâs cătă primariu să-mi pună aici-ni un bec şi mie la stâlp, da’ nu vre’ să-mi puie. Şi aşe-i de întuneric în casă… Nu vre’, nu vre’, n-am ce să-i fac. Mi-o promis că mi-l pune, numa’ nu l-o mai pus. Amu iară mi-o promite, că iară o vini să-l alegem… Apăi, l-am ales de două ori.

Tanti Elisaveta, vă mulţumesc mult, vă doresc multă sănătate!

Multă sănătate să aveţi şi dumneavoastră! De la radio din Cluj sunteţi?

Da, să vă ascultaţi la radio! Şi să le spuneţi şi fetelor dumneavoastră din Cluj.

Or auzî ele dacă-l pun să margă… Şi-or şti că cine-i!

 

 

Dan Moşoiu

Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor
Reportaje duminică, 9 martie 2025, 00:00

Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor

Septimiu Bizo este medic stomatolog de profesie, însă pasiunea lui pentru fotografie și animale sălbatice l-a purtat pe aproape toate...

Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor
8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!

Ce-ar fi această minunată sărbătoare de celebrare e eternului feminin, 8 Martie, fără declarațiile de admirație, apreciere și respect venite...

8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!
Binele există, „Alături de tine”
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

Binele există, „Alături de tine”

„Te iubesc, mamă” spune Lia Rusu în fiecare an, de 8 Martie, de patru ani încoace, printr-o campanie în care oferă cadouri mamelor...

Binele există, „Alături de tine”
La mulți ani, mama!
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

La mulți ani, mama!

Ce cadouri le mai fac copiii mamelor? Și cum se înțeleg cu ele? Dar mamele ce cadouri le-au făcut copiilor?   Aflăm de la câțiva dintre...

La mulți ani, mama!
Reportaje marți, 25 februarie 2025, 13:43

Dumitru Prunariu și misiunile sale terestre

După misiunea de explorare a spațiului cosmic, Dumitru Prunariu a descoperit alte misiuni în care să-și pună la bătaie talentul și inima....

Dumitru Prunariu și misiunile sale terestre
Reportaje luni, 24 februarie 2025, 00:00

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români – tradiții și obiceiuri străvechi

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. În anumite...

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români – tradiții și obiceiuri străvechi
Reportaje duminică, 23 februarie 2025, 00:00

Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO

Castelul Bánffy din Bonţida  e o prezenţă încăpăţânată din vremuri apuse, un trup de piatră ce a îndurat focul, uitarea şi lăcomia. A...

Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO
Reportaje vineri, 21 februarie 2025, 12:07

Muzeul Abandonului, un loc de vindecare

Cel mai mare eveniment teatral din lume, un maraton de 7 zile, neîntrerupt, la care participă 505 actori, transmis live online, aduce în atenție...

Muzeul Abandonului, un loc de vindecare