Mărțișoarele kitsch
Pentru că tot mai mulți copii învață la școală sau chiar la grădiniță mai mult despre sărbătorile importate, cercetătorul științific Camelia Burghele a pornit o campanie de promovare a sărbătorilor și tradițiilor românești pe care le explică mai ales tinerilor pentru a le înțelege cu adevărat.
Articol editat de cristina.rusu, 1 martie 2016, 06:00
Este rolul nostru al etnografilor să conștientizăm pe toată lumea despre ce înseamnă identitatea noastră culturală. (Camelia Burghele)
Adrian Lungu: Ce ar trebui să învețe tinerii din satul sălăjan?
Că merită să se raporteze întotdeauna la ceva stabil și nimic nu este mai stabil în viața noastră decât tradiția. Esto o tradiție care a fost legitimată prin trecut știm sigur că atunci satul a fost cel mai echilibrat, omul a fost cel mai echilibrat, viața a fost cea mai armonioasă și cred că este un model pentru tinerii de astăzi. Viața satului de altădată ar trebui să fie un model demn de urmat pentru tinerii din ziua de azi. (Camelia Burghele)
Camelia Burghele crede că mărțișorul este de multe ori greșit înțeles:
S-a pierdut foarte mult și din semnificația mărțișorului și poate că este rolul nostru al etnologilor să recuperăm ceva din ceea ce a însemnat mărțișorul. Pentru că în satul tradițional mărțișorul însemna în mod special împletitura de fire din alb și roșu, cele două culori sigur sugerând în continuare puritatea și dragostea, iar acum noi adăugăm la acest șnur tot felul de obiecte care mai de care mai intaresante, mai pompoase și iertați-mă că spun nu întotdeuna de cel mai mare bun gust. În satul tradițional obiectul acela care se atașa firului împletit de mărțișor era de obicei un ban de argint care de asemenea știm că aducea noroc. (Camelia Burghele)
Campania urmărește promovarea de lucrări dar și organizarea de dezbateri în care sărbătorile și tradițiile românilor de demult vor fi aduse în actualitate și prezentate mai ales tinerilor.
Adrian Lungu
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
