Vocaţia informaţiei şi a culturii din Ardeal. Radio România Cluj împlineşte 62 de ani

Marţi, 15 martie, postul regional Radio România Cluj al Societăţii Române de Radiodifuziune împlineşte 62 de ani de la primul semnal în eter. Postul de radio clujean este un reper pe piaţa media din nord-estul şi centrul ţării, furnizând publicului informaţii diverse, muzică de calitate de toate genurile şi emisiuni care acoperă cvasitotalitatea aspectelor vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din cele 8 judeţe care recepţionează semnalul – Alba, Sibiu, Maramureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Sălaj şi Bihor.

Articol editat de Carmen Sas, 15 martie 2016, 16:21

În ianuarie 1953, Comitetul de Radio, de pe lângă Consiliul de Miniştri, decide amenajarea

Caselor Radio de la Cluj-Napoca, Craiova şi Timişoara.

Povestea radioului de la Cluj a început la ora 16:00, a zilei de luni, 15 martie 1954, când se auzea în eter semnalul „Aici Cluj, România. Transmitem pe staţiile cu lungimile de undă…”, emis dintr-un sediu improvizat, care cuprindea două studiouri, cabine de montaj şi birouri pentru personal.

În prima zi de emisie, între orele 16:00-17:00 se transmite în direct prima emisiune în limba română, continuată, între orele 17:00-18:00, cu primul program în limba maghiară.

Primul studio al Radio Cluj – 1954

Apoi, programul postului Radio Cluj se desfăşura, timp de o oră în limba română şi una în limba maghiară, iar din octombrie şi până la finalul anului 1954, astfel:

• orele 6:15 – 6:45 şi 15:30 – 16:30 – emisiuni în limba română
• orele 6:45 – 7:15 şi 18:00 – 19:00 – emisiuni în limba maghiară
• duminica, între orele 7:00 – 8:30 – emisiuni în limbile română şi maghiară.

Dealtfel, orele de emisie la Radio Cluj, anual, au fost:

• 796 de ore în anul 1954
• 969 de ore în anul 1955
• 968 de ore în anul 1956
• 994 de ore în anul 1957
• 983 de ore în anul 1958.

Erau transmise, preponderent, ştiri şi reportaje, interviuri, note de călătorie, muzică, literatură şi producţii de teatru locale.

Din anul 1956, duminica dimineaţă se transmitea concertul Filarmonicii de Stat din Cluj, iar din 1957, exista o emisiune lunară, în limba maghiară, de teatru la microfon.

În această perioadă s-au realizat sute de înregistrări muzicale din arealul etno-folcloric transilvănean, iar cu statut de fond documentar au fost înregistraţi, cu poezii, fragmente de roman sau texte circumstanţiale, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac, sau Iuliu Haţieganu.

Clădirea Radio Cluj, la inaugurare – 1967

La 29 decembrie 1967, a fost inaugurat actualului sediu al Casei Radio Cluj, situat pe strada Donath la numărul 160, o investiţie care s-a ridicat la suma de 12.250.000 de lei.

Clădirea, un proiect al arhitecţilor Marioara Salvanu şi Ioana Schipor, a avut la bază o idee arhitectonică originală şi se întindea pe o suprafaţă de 3200 de metri pătraţi, fiind la data construcţiei unul dintre cele mai moderne posturi de radio din Europa, cu un studio muzical mare, unul pentru teatrul radiofonic, două studiouri de înregistrări, studioul de emisie şi patru cabine de montaj.

În anii ’60-’70, Radio Cluj a ajuns să emită 6 ore pe zi în timpul săptămânii şi 4 ore şi jumătate duminica (începând din anul 1972), astfel:

• orele 7:00 – 8:00 şi 20:00 – 22:30 – emisiuni în limba română
• orele 13:30 – 14:30 şi 18:00 – 19:30 – emisiuni în limba maghiară
• duminica, între orele 7:30 – 9:00 – emisiuni în limba maghiară şi între orele 11:00 – 14:00 – emisiuni în limba română.

În anul 1980, emisia duminicală a postului a crescut la 5 ore şi 30 de minute.

În anul 1985, pe 12 ianuarie, odată cu înăsprirea dictaturii comuniste şi a centralismului promovat de Ceauşescu, emisia postului Radio Cluj fost suspendată, postul a fost închis, iar memoria sa sonoră cea mai de preţ, arhiva, a fost încărcată în trei containere maritime, pline cu benzi de magnetofon, şi dusă la un depozit impropriu de la Jilava.

În acea zi de sâmbătă a iernii foarte grele a anului 1985, directorul de atunci al postului, Vasile Rebreanu, a primit o notă telefonică care suna aşa: „din clipa aceasta nu mai este emisie”. Deci, nu a existat un document scris pentru a justifica reducerea la tăcere a postului clujean. Angajaţii postului, cu execepţia unei mici echipe tehnice, au fost redistribuiţi în locuri de muncă precum Cooperativa „Mobilă şi Tapiţerie”, sau Cooperativa „Firul de Aur”…

Acea zi a fost fatală şi pentru celelalte posturi regionale de radio şi TV, care au fost reduse la tăcere, ca şi pentru programele I şi II ale radioului central şi ale televiziunii care şi-au redus drastic emisia, fiindu-le impusă prezenţa în emisiuni a „măreţelor realizări ale regimului”.

Arhiva de aur a redacţiei în limba maghiară găzduia la început doar înregistrările personalităţilor decedate, celelalte benzi fiind păstrate în arhivele numite Operativă şi Fond. După anul 1967, Arhiva de aur a fost dezvoltată treptat, iar între anii 1970-1980 s-a efectuat catalogarea materialului adunat. În anul 1985 Arhiva de aur conţinea 840 de înregistrări de teatru, 3714 emisiuni literare, 1308 montaje muzicale, 753 emisiuni politico-sociale şi 1078 emisiuni culturale, în total 7907 benzi.

Mica echipă tehnică rămasă la Cluj şi-a făcut treaba timp de cinci ani, astfel că la 22 decembrie 1989, postul şi-a putut relua emisia după doar cîteva zeci de minute de pregătiri. Cronologia evenimentelor acelei zile a fost următoarea:

• ora 13:30 – Grupul de revoluţionari ocupă postul Radio Cluj
• ora 17:00 – Comitetul Provizoriu al F.S.N. din judeţul Cluj, prezidat de Dorel Vişan, îl însărcinează pe Horia Bădescu să coordoneze acţiunea de redeschidere a postului de Radio Cluj
• ora 17:30 – Grupul de tehnicieni format din Traian Trica, Petru Jucan, Onoriu Atanasiu şi Marius Liţiu, anunţă că au fost realizate toate conexiunile tehnice şi Radio Cluj poate emite. La acel moment erau prezenţi la sediul Radio Cluj operatorii Mariana Chioreanu, Mariana Radu, Ana Marius, Rodica Tatiana Matiş, Iulia Trenca, Maricia Tescar, Ileana Bain şi Rodica Costin
• ora 18:00 – Radio Cluj îşi reia activitatea, fiind prezenţi pe post Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop şi Cornel Udrea, iar reporteri ce transmiteau din teren erau Silvia Pintea, Melania Duşa-Dregan, Constantin Mustaţă şi Vasile Grunea.

După anul 1990, după ce postul şi-a reluat emisia, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o … basculantă de amintiri, sub o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor.

În timp, simultan cu modernizarea companiei, arhiva a început să fie digitalizată (începând cu anul 1998) şi constituie o adevărată comoară audio demnă de laudă şi mândrie.

Un pas important în dezvoltarea Radio Cluj a fost realizat în anul 2000, atunci când, la 3 august, a fost pus în funcţiune emiţătorul pe unde ultrascurte pe frecventa de 95,6 MHz, emisia FM însemnând o audiţie mult superioară şi o prezenţă mult mai semnificativă pe piaţa media regională.

Tot din anul 2000, emisia în limba maghiară ajunge la 7 ore, zilnic, pe banda de unde ultrascurte şi 5 ore pe banda de unde medii – pe această bandă se difuzează şi emisiunile în limbile maghiară şi germană ale redacţiei din Bucureşti.

În martie 2004, cu ocazia împlinirii a jumătate de veac de existenţă, Radio Cluj organizează „Caravanele Radio Cluj” împreună cu Radio România Actualităţi.

Clădirea Radio România Cluj astăzi

Din 18 iulie 2011, potrivit noii identităţi vizuale a SRR, studioul teritorial de radio din Cluj poartă denumirea de Radio România Cluj.

Tot în 2011, una din realizările majore ale Radio Cluj a fost inaugurarea noului emiţător de la Negreşti-Oaş, în unde ultrascurtem cu o putere de 2,5 KW PAR(ERP).

La 15 martie 2014, Radio România Cluj a lansat, cu prilejul împlinirii a şase decenii de existenţă, proiectul Radio Cluj 60: un maraton de programe şi evenimente complexe, transmise on air – testimoniale, 60 de voci selectate din Fonotecă, ediţii speciale, on line – bloguri tematice, concursuri şi off air – lansări de carte şi CD-uri, spectacole şi concerte.

Din 28 august 2014, Radio România Cluj are un nou site – www.radiocluj.ro, cu o interfaţă modernă, cu un conţinut complex, vizitatorii fiind conectaţi rapid la actualitatea zilei, pot asculta reportaje şi interviuri realizate de jurnaliştii postului regional al Radio România. Fluxul informaţional al Radio România Cluj este, de asemenea, la îndemâna oricărei persoane care deţine un smartphone. Campaniile „Transilvania văzută la radio” şi „EU aleg ROMÂNIA” au adus zilnic în atenţie cele mai frumoase locuri din Transilvania şi din întreaga ţară.

Iar în 2015, cu ocazia împlinirii a 61 de ani de la primul semnal în eter, Radio Cluj a dat startul unui proiect original – Caravana Radio Cluj, care a străbătut, din două în două săptămâni, oraşele mici şi mijlocii, precum şi cele mai frumoase şi importante comune din judeţele Cluj, Alba, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Satu-Mare, Bihor şi Maramureş.

Radio Cluj se adresează ascultătorilor din toată Transilvania, care urmăresc cu interes programele şi emisiunile transmise pe frecvenţele 909 şi 1593 AM, 87.9 FM Satu Mare, 93.3 FM Negreşti Oaş, 101.7 FM Sighet, 95.6 FM Cluj şi 95.4 FM Alba şi Sibiu.

Radio România Cluj are un management al formatului muzical realizat prin implementarea softului Q-Sound şi un sistem de control al calităţii programelor – air-checks.

Modern şi dinamic, Radio Cluj îşi îndeplineşte zi de zi misiunea de post public şi, în ultimii ani, a reuşit să se apropie tot mai mult de publicul tânăr, care are alte obiceiuri şi nevoi de ascultare, printr-o prezenţă consistentă în mediul online şi prin extinderea componentei video a programelor şi emisiunilor.

Pentru prezentul anului 2016 una dintre provocări va fi emiterea unui program de 24 de ore exclusiv în limba română, moment care va coincide cu debutul emisiei pe frecvenţa de 98.8 FM, dedicată minorităţilor naţionale.

Radio România Cluj a rămas, în întreaga sa existenţă, un mediu de comunicare „cu ştaif”, credibil, fiind perceput ca un factor de echilibru, într-o zonă multiculturală cu o complexitate aparte.

Răzvan Moceanu