Crematoriul uman de lângă Turda

O clădire elegantă şi modernă, pe alocuri cu pereţi din sticlă, o clădire despre care nici prin gând nu ţi-ar putea trece că adăposteşte un crematoriu uman, dacă nu te-ai opri să citeşti reclama afişată pe unul din pereţii exteriori. Înăuntru totul este curat şi nou, încăperile sunt luminoase şi primitoare, până când intri în sala de incinerare. Vezi cuptorul imens, hornul care de afară aproape că nu se vede, priveşti ecranul computerizat la comenzile căruia se produce totul, şi abia atunci te trec fiorii. Emoţiile dispar uşor când, într-un birou încăpător vorbeşti cu cei doi proprietari: Mircea Dunca şi Racz Levente, ”autorii” unei investiții de aproape un milion de euro. Cei doi au cumpărat pământul, au adus gazul de la 5 kilometri distanță, au ridicat clădirea, au achiziționat aparatura necesară. Între timp, în zonă, au apărut și alte clădiri sau hale industriale. Știi scandalul iscat acum câțiva ani la Cluj-Napoca, acolo unde s-ar fi vrut inițial construirea crematoriului, și vrei să afli mai întâi dacă localnicii din satele apropiate sau autorităţile nu şi-au exprimat dezaprobarea.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 19 martie 2016, 10:51

Aici nu am avut probleme. Au fost, într-adevăr, întrebări, dar le-am explicat despre ce e vorba, le-am prezentat și alte proiecte de genul acesta și au decis că totul este în regulă. (R.L.)

Aparatura este de ultimă oră, de la producători cu certificate europene. Se încadrează în normele europene de poluare, de tot ce înseamnă exploatarea acestei instalații. Nu dispunem de hornuri foarte înalte care să arate urât sau care să inducă o stare de anxietate oamenilor care trec prin zonă. (M.D.)

Toată lumea vine și ne zice că, vai, am crezut că o să fie un loc groaznic, sinistru. Toată lumea are o idee sau o imagine urâtă despre un crematoriu. Dar vin aici și se conving că nu e așa. Asta am încercat noi, să vină lumea și să vadă că nu e deloc sinistru. (R.L.)

La parterul clădirii dispunem de un hol în care noi îl oferim aparținătorilor pentru desfășurarea acelei pomeni, în cazul slujbelor. Avem o capelă cu o capacitate destul de mare, de peste 60-70 de locuri, în care se țin slujbe. Avem sala incineratorului, de asemenea avem încă două spații tehnice jos, unul găzduiește ventilatoarele necesare pentru întreținerea arderii în cuptor și un spațiu mai mic în care avem un cremulator, acea moară de oase – după incinerare, toate rămășițele se macină pentru a avea aceeași granulație. La etaj avem trei birouri, o bucătărie și o toaletă. În biroul în care ne aflăm, un birou cu doi pereți de sticlă, conceput special așa, pentru aparținătorii care participă la slujbe și așteaptă apoi terminarea incinerării și primirea urnei cu cenușă. (M.D.)

Opoziţia cea mai vehementă faţă de construirea unui crematoriu a avut-o şi o are Biserica Ortodoxă.

Știam încă înainte de a începe această investiție că Sinodul Bisericii Ortodoxe, încă din 1928, o dată cu înființarea primului crematoriu uman din România, și-a exprimat această opinie, această părere prin care respinge incinerarea și refuză să oficieze slujbe celor ce urmează a fi incinerați. Știm opinia BOR, noi o respectăm, dar suntem un stat liber, constituțional. Faptul că există un crematoriu în județul Cluj nu obligă pe nimeni să se incinereze, e un lucru care ține de dorința fiecăruia. Celelalte biserici ne acceptă, nu sunt împotrivă sau total împotrivă. (M.D.)

La solicitarea aparţinătorilor celor care urmează a fi incinerați se poate oficia şi o mică ceremonie religioasă, inclusiv pentru decedaţii de rit ortodox.

Avem preoți colaboratori sau preoți din zonă care au acceptat să vină să facă slujbă la instituția noastră, la solicitarea aparținătorilor. Nu sunt preoțo ortodocși, asta pot s-o spun de la început, sunt preoți catolici care acceptă să vină să facă slujba, inclusiv pentru persoanele ortodoxe. În fața Domnului, suntem cu toții egali, vorbim de ramuri ale aceleași religii. La bază toți sunt creștini. (M.D.)

Ne-am interesat, fireşte, şi de preţuri.

Momentan, o incinerare la noi costă 1200 de lei. Se mai adaugă urna de ornament, dacă se dorește, de diferite modele și prețuri, și taxa de transport care este plătită pompelor funebre. Mă rog, pentru cine dorește, taxa plătită preotului care este infimă. (R.L.)

Vreau să vă spun că la noi în crematoriu foarte puțină lume alege incinerarea din motive economice. (M.D.)

La aproape doi ani de funcţionare a crematoriului, proprietarii au realizat şi o statistică extrem de interesantă.

80 la sută din cei incinerați și-au exprimat dorința înainte de deces. Aproximativ 60 la sută sunt bărbați. Cel mai tânăr – 26 de ani, cel mai vârstnic – 96. 19 cazuri de cetățeni străini am avut care au decedat pe teritoriul României și au fost incinerați. Mai mult de jumătate, 60 la sută dintre cei incinerați, au fost ortodocși. 70 la sută au avut studii superioare. 40 la sută dintre cei care ajung aici solicită și capelă pentru ceremonia religioasă. (R.L.)

Despre incinerare se pot emite opinii şi comentarii cu nemiluita, pro sau contra. că existenţa crematoriului nu e nimic înspăimântător şi nici macabru. NScopul nostru a fost doar să vă semnalăm prezenţa lui la 40 de kilometri de Cluj şi să vă asigurăm -am visat nimic urât peste noapte. În rest, opţiunile sunt personale şi ne privesc pe fiecare în parte.

Dan Moșoiu