După ploaie, clop de paie
Expresia după ploaie, clop de paie se referă la situaţiile, multe, în care ni se oferă sprijin după ce nevoia a trecut.
Îţi crapă buza după nişte bani ca să faci o achiziţie urgentă şi vrei un împrumut?
De la neamuri sau prieteni, capeţi răspunsuri gen:
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 mai 2016, 12:28
Vai, dragă, ţi-aş da însă şi eu sunt în mare lipsă.
ori
Cheltuieşte numai cât ai, întinde-te cât ţi-e plapuma!
Banca poate că ţi-ar da împrumutul, însă cu nişte condiţii deloc convenabile şi, mai ales, nu imediat, când ai tu nevoie.
Ei, cumva-cumva te descurci, faci rost de bani şi cumperi marfa dorită.
La scurt timp, vărul care se declara sărac îţi oferă, cu generozitate, suma de care nu mai ai nevoie, prietenul se răzgândeşte şi te finanţează ca să scoţi picioarele de sub plapumă iar de la bancă îţi vine acordul pentru creditare. Fireşte, le mulţumeşti tuturora cu voce tare, deşi printre dinţi pomeneşti un batalion de sfinţi şi-o enciclopedie de anatomie la adresa lor.
De fapt, generozitatea inutilă, sau târzie, este chiar opusul ei.
A ajuta o bătrână să treacă strada chiar dacă ea nu doreşte asta, sau a manipula pe cineva să ia un împrumut doar cu buletinul deşi n-are nevoie reală de acei bani, sunt dovezi de fudulie agresivă sau de escrocherie legală şi cu ştaif.
Nu pot să nu mă gândesc la vremurile simple când badea Ion trebăluia prin ogradă în ploaie, fără clop, iar badea Gheorghe îi admira hărnicia de pe târnaţ, fără a-i da măcar un deget de ajutor.
Imediat ce ploaia s-a oprit iar Ion şi-a terminat treaba, Gheorghe a coborât în ogradă, i-a pus ostenitului un clop pe capul ud, a luat sculele şi le-a dus în şură, iar apoi au intrat amândoi în casă unde, să vezi minune, tot Gheorghe părea mai ostenit de-atâta muncă şi mai flămând!
Dan Horea
Radio Cluj se poate asculta online AICI:
