Să descoperim Parcul Naţional Munţii Rodnei
Parcul Naţional Munții Rodnei este al doilea parc naţional din ţară, având o suprafață de 47.177 ha.
Articol editat de cristina.rusu, 24 mai 2016, 06:00
Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.
Nu este de neglijat nici potenţialul turistic al rezervaţiei, pentru protejarea căreia administraţia parcului derulează numeroase proiecte în care sunt implicaţi în special tinerii.
Parcul Naţional Munţii Rodnei are o foarte bogată populaţie de capre negre, al căror efectiv este atent monitorizat şi chiar primenit, pentru că de-a lungul anilor aici au fost aduse mai multe exemplare de capră neagră din alte rezervaţii din ţară.
La cel mai recent recensământ al acestora, desfăşurat în toamna anului trecut au fost numărate 119 exemplare.
Capra neagră
Din punct de vedere turistic, Parcul Naţional Munţii Rodnei are o ofertă extrem de generoasă. În primul rând vorbim despre vârfurile masivului Rodnei: Vârful Pietrosul Mare are 2303 m, iar vârful Ineu are 2 279 m. Apoi, sub creasta Munţilor Rodnei se găsesc mai multe lacuri glaciare: Iezer, Buhăiescu, Lala şi Ştiol, iar pe versantul nordic se găseşte una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din România, Cascada Cailor.
Traseul de creastă al Munţilor Rodnei însumează o lungime de 55 de km şi poate fi străbătut în circa trei zile, mai ales că nu este unul accidentat. Traseul este inclus în aria protejată a Parcului Naţional Munţii Rodnei, astfel că cei care urcă pe munte trebuie să ştie câteva lucruri: nu se poate campa oriunde, decât în locurile special amenajate şi nu pot beneficia decât de existenţa unui refugiu, în zona de creastă.
Există şapte locuri amenajate pentru campare, unde se poate înnopta. În privinţa accesului la creasta Munţilor Rodnei putem începe cu accesul din Pasul Şetref, pentru un parcurs de la vest spre est. Se poate începe şi din partea cealaltă, din Pasul Rotunda, pe lângă Lacul Lala şi Vârful Ineu, în ambele cazuri putându-se străbate un traseu de creastă de 55 de km. Se poate accede la creastă şi din partea sudică a Parcului Naţional Munţii Rodnei, pe văile Bătrâna, Cormaia, Anieş, Valea Vinului, Pasul Rotunda. Din partea nordică se poate urca dinspre Borşa spre Pasul Pietrosul Mare sau din Pasul Prislop spre Lacul Ştiol şi, din nou, spre creasta principală, ne-a îndrumat Doina Jauca, directorul Administraţiei PNMR.
Florin Săsărman
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
