3 milioane de cetăţeni români vor schimbarea Constituţiei
Premieră istorică la nivel naţional şi european: 3 milioane de cetăţeni români şi-au asumat explicit modificarea unui articol din Constituţia României!
Articol editat de Carmen Sas, 30 mai 2016, 06:00
Coaliţia pentru Familie, o structură civică alcătuită din zeci de asociaţii ce promovează valorile familiei, a înregistrat luni, 23 mai 2016, la Senatul României, o propunere legislativă de modificare a Constituţiei României referitoare la protejarea familiei tradiţionale. Despre implicaţiile unui demers de o asemenea anvergură discutăm cu sociologul Mihai Cucerzan, lector USAMV Cluj.
Rep.: Această Coaliţie pentru Familie a reuşit să adune 3 milioane de cetăţeni români pentru o idee: aceea de a proteja familia tradiţională. La această oră mai pot exista în societatea românească, în aceste condiţii (înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti la Senatul României), opinii pro sau contra?
Mihai Cucerzan: Întâi de toate trebuie să facem nişte precizări. Până nu foarte demult, la nivelul societăţilor în general, instituţia familiei era în mare măsură o entitate sacră, care era apreciată şi susţinută la cel mai înalt nivel de către biserică. Biserica, ştim foarte bine, afirmă despre căsătorie că este o sfântă taină, care, în mod normal, nici nu ar putea fi ruptă foarte uşor. Deci, în contextul unor societăţi conservatoare, în care tradiţia, în care religia ocupă poziţii importante, evident că opinia publică este extrem de favorabilă unui asemenea demers. Odată cu noile curente care au apărut în ultimele decenii la nivel internaţional, iată că, în unele societăţi occidentale, toate aceste aspecte s-au diluat destul de mult, au intervenit noi abordări şi iată că, în aproape 20 de ţări la nivel global, există deja legislaţie care permit şi căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, lucru care, în urmă cu un secol, nu era de imaginat.
Rep.: De ce credeţi că aceşti 3 milioane de oameni au simţit nevoia ca acest concept de căsătorie să fie clarificat în Constituţia României, ei dorind ca articolul respectiv să sune aşa: „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”? Până acum formularea era: „între soţi”.
Mihai Cucerzan: O observaţie în legătură cu această cifră: este într-adevăr o cifră impresionantă, fiind petiţia cea mai susţinută în mod explicit. Toată lumea a rămas foarte surprinsă de acest număr consistent. Vedeţi? La nivelul societăţii româneşti, aspectele susţinute de această petiţie sunt foarte populare. Am văzut rezultatele unui barometru care afirma faptul că peste 80% din populaţia României este de acord cu ceea ce se propune în această modificare a articolului 48, alineatul 1, din Constituţie şi doar 8% ar fi de acord ca familiile alcătuite din persoane de acelaşi sex să poată adopta copii. Deci se încearcă modificarea unei abordări la nivelul legii supreme, tocmai pentru a deveni imposibil de modificat ulterior în afara exprimării voinţei populare prin intermediul unui referendum, adică a majorităţii.
Rep.: Ce credeţi că s-a întâmplat la nivelul mentalului colectiv, încât 3 milioane oameni să spună: „da, noi susţinem această idee şi nu alta”?
Mihai Cucerzan: Până la urmă, este o reacţie a unei părţi a societăţii în legătură cu unele neajunsuri, cu unele derapaje. Din păcate, constatăm mai multe probleme sociale care vizează familia: o scădere alarmantă a natalităţii, a nupţialităţii şi alte fenomene demografice, care, desigur, îngrijorează populaţia României, ca de exemplu migraţia externă…
Rep: Până la urmă e vorba despre supravieţuirea acestei naţii.
Mihai Cucerzan: Deci constatăm o scădere semnificativă a populaţiei României, doar în câteva decenii, şi e vorba despre câteva milioane, care constituie o scădere îngrijorătoare. Apoi, alte valori sacre ale familiei au fost puse oarecum în umbră şi tocmai de aceea o parte a societăţii, conştientă de importanţa acestor elemente pentru naţiunea română, a dorit să susţină această iniţiativă.
Rep.: Din punct de vedere spiritual ce vi se pare că se întâmplă acum?
Mihai Cucerzan: Este posibil să fie vorba despre un spirit al epocilor, mentalităţi colective care sunt predominante în anumite perioade istorice. De plidă, în antichitatea greco-romană, modul în care oamenii vedeau această noţiune (n.r.: căsătorie, familie) diferea total de ceea ce a urmat ulterior. Practic nu era o chestiune incriminată, homosexualitatea, în acea perioadă, era un fenomen destul de întâlnit şi acceptat ca atare.
Rep.: Bine, nu erau incriminate nici orgiile sexuale, dacă stăm să ne amintim, ca şi multe alte comportamente pe care astăzi măcar le dezaprobăm, dacă nu chiar le interzicem.
Mihai Cucerzan: Bineînţeles, aşa este. Spre exemplu, împăratul Nero a avut o căsătorie cu un bărbat. Dar apoi vine anul 382, moment în care apare un edict care interzicea aceste relaţii homosexuale. Este practic intervenţia spiritualităţii creştine. Din acel moment, adică începând din secolul al IV-lea, când creştinismul câştigă tot mai mult teren, la nivel european, modul în care oamenii priveau această chestiune începe să se transforme fundamental. Şi acest mod de a aborda lucrurile a durat secole la rând, pe perioada întregului feudalism şi până nu foarte demult.
În momentul de faţă, Occidentul este extrem de laicizat. Valorile religioase au început să fie tot mai mult neglijate şi tocmai din acest motiv aceste comportamente, care până nu demult ar fi fost interzise, au început să fie acceptate la nivelul societăţii. Evident, e un subiect de dezbatere aici. Sunt multe opinii care susţin puncte de vedere divergente iar într-o democraţie este absolut normal să existe opinii pro şi contra.
Dar dacă la nivelul legii supreme ai definit clar familia ca fiind alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie, atunci sigur că nu vei mai putea modifica pe cale legislativă, decât în anumite condiţii, foarte dificile, respectivul conţinut. Tocmai de aceea, susţinătorii acestei iniţiative, ştiind că se bucură de o susţinere populară masivă, ştiu că, în cazul în care se va ajunge la referendum, nu vor fi mari probleme pentru ca această modificare să fie votată de către populaţie, în condiţiile în care, la nivelul Codului Civil, în articolul 271, familia este definită foarte clar a fiind acea entitate alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie şi, de asemenea, în articolul 277 se precizează foarte clar că nu sunt recunoscute căsătoriile între persoane de acelşi sex.
Deci, legislaţia românească, în Codul Civil, prevede foarte clar ce înseamnă familia şi interzice căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex. Însă în condiţiile în care, la nivelul Constituţiei nu apare o asemenea definire, asemenea elemente legislative ar putea fi modificate, de pildă la nivel de Parlament. Chiar înainte de a veni la dumneavoastră, am făcut un mic sondaj cu studentii mei şi am văzut că din aproximativ 100 de studenţi, peste 90% au fost de acord cu această petiţie, cu conţinutul acestei iniţiative. Doar o singură persoană a spus că este împotrivă şi 3,4 au spus că au o atitudine neutră, nefiind interesate de subiect. Restul s-au exprimat destul de categoric în vedera susţinerea acestei idei.
Cert este că va fi interesant, pentru că, de pildă, una dinte condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, undeva în 2001, a fost cea prin care era dezincriminată homosexualitatea. Rămâne de văzut cum vom face corelaţia între elementele care sunt specifice mentalităţii colective din România, marcate de tradiţionalism, conservatorism şi spirit creştin, şi respectiv tendinţele care sunt la nivel european şi internaţional, pentru că, până la urmă şi legislaţia noastră trebuie să fie cumva armonizată cu cea instituţiilor europene din care facem parte. Aici va fi o dezbatere. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în viitor.
Trebuie să precizăm că există anumite state din apropierea noastră: Bulgaria, Ucraina, Polonia, Belarus, care prevăd foarte clar în constituţie faptul că familia este rezultatul uniunii dintre un bărbat şi o femeie. În România nu există o asemena definire, se pare că o parte din populaţie doreşte acest lucru, dar rămâne de văzut care va fi decizia elementului politic.
Anca Manuela Mureşan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI.
