Ascultă Radio România Cluj Live

Tanti Saveta: „Nu ştiu tomni-s-a lumea asta…” [VIDEO]

Tanti Saveta Boboş din Aghireşu era cu un picior în casă şi cu celălalt pe treptele de ciment de la intrare. Sărutmâna! Şi-a întors capul. Suntem de la… Nu vreţi să povestim un pic? Da’ di ce să nu vreau, că doară nu mă doare gura! 

Tanti Saveta: „Nu ştiu tomni-s-a lumea asta…” [VIDEO]

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 5 iunie 2016, 00:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 22:36

 

„Am făcut jumătate Clujul, la câte tegle am făcut! Şi nu mi-o dat nime’ nici o locuinţă!”

 

Tanti Saveta, ce vârstă aveţi?

74.

Mulţi înainte! Ce faceţi aici la Aghireşu?

D’apăi aicea-s căsătorită de o grămadă de ani, de 50!

Dar de unde aţi venit?

De la Nadăş.

V-a furat soţul dumneavoastră!

E! Am vinit c-o căruţă cu cai şi am vrut să mă duc înapoi că am fost numa’ de 16 ani. Că m-o adus sara şi io am vrut să mă duc dimineaţa-napoi. Şi-o zâs surorile mele: doară nu ni-i face de râs, să te apuci să te duci ’napoi! No! Şi-api am rămas, că ce să hi făcută? Că nici la Primărie n-o vrut să ne cunune. Am stat pân-am împlinit. Şi-api mi-o trimăs nişte  şoşoni, până-i lume’ n-oi uita, că n-aveam cu să ne încălţăm. Că eram opt. Şi-api du-te şi lucră care-ncontrăuă. Care-ncontrăuă!  

Unde aţi făcut nunta?

Da’ dracu’ o făcut nuntă… Că de unde? Am vinit într-o sară cu căruţa şi-am rămas aicea şi bună zâua! N-o fost rând de nuntă! (râde)

Unde l-aţi cunoscut pe soţul dumneavoastră?

D’apăi io am făcut naveta. Am lucrat în Cluj la Fabrica de cărămidă. Am făcut jumătate Clujul, jumătate Clujul, câte tegle am făcut! Greu o fost, greu… Şi nu mi-o dat nime’ nici o locuinţă! Şi-am făcut jumătate Clujul… Şi-mi picau vagoanele di pă linie, cum le-mpinjam, şi tăt cu spatele le rădicam. Şi-amu-s beteagă şi n-are nimeni bai. N-am avut şcoală atâta, ţucu-te, şi n-am avut unde mere. Că surorile mele zâceau?: du-te colo, du-te colo! Da’ unde m-oi duce, că scriitoare nu m-a pune nime’, dacă n-am şcoală… Până acole am lucrat la o şaula, la o firmă, durneam în paturi suprapuse şi vineam desculţă acasă. Şi ia aşe, ne ardea betonu’ pă picioare! Durneam în barăci din alea, da! Greu o fost!

Da’ ce-aţi păţit de sunteţi beteagă?

Am cu inima. Şi trebuiesc operată. Şi, ia, mi-o fost omu’ beteag şi-am stat cu el în spital şi-mi tăieră pensia aceea. Două milioane şi ceva, pă lângă a me’, că am numa’ şasă. Pensia aceea de la handicapaţi, cum am căpătat, că-s bolnavă cu inima. Dacă nu m-am putut duce…

Trebuie să mergeţi la comisie, să vă vadă, să duceţi acte…

E, o iau de la început. Da’ stăi să-ţi spui! Io mă duc, da’ ştii ce mi-i baiu’? Că le-am spus şi-acolo… Io nu mă pot duce sângură, că io nu vreau să fac năcaz la nime’. Că nu văd aşe bine, că n-am ochelari, dacă v-aş arăta ce ochelari am… cum mi s-o rupt acolo la spital, mi s-o rupt o ventilă de-aceea, şi cu bandă izolantă şi cu scoci mi l-am prins celălalt, să poci să văd. Şi-am zâs: io nu mă poci duce, că ştiţi di ce? Io nu văd aşe bine, şi când mă duc mă bag pântre oamini, să trec pă la stopuri, că nu vreau să fac năcaz la nime’. Că nici la fată, nici la nepoţi nu vreu să le fac greutăţi, că au serviciurile lor şi… Da’ mă duc la Cluj şi mă bag pântre oamini când văd că-s stopuri. Că de capu’ mieu sângură nu trec, poate să hie tăt verde, că nu-s sigură pă mine.

 

„Atâta am lucrat de nu-mi simţăsc cioantele”

 

Şi soţul dumneavoastră?

O murit. O murit, vai de capu’ mieu! O murit c-o fost rău cu plămânele, c-o lucrat la caolină… Săracu’ aşe o fost un om de bun, ioi rău mi-am bănuit după el, aşe m-am năcăjit…

Aici în spatele casei aveţi pământ?

Ba am o grădină colo ni, am! O-am sămânat cu cucurzi, da’ n-o mai samăn, că abia o-am săpat! Hai că v-arăt io unde! Haideţi cu mine!

Mergem, sigur, dar staţi să mai povestim un pic! Tanti Saveta, nu v-a fost uşor toată viaţa!

Ioiiii… Atâta am lucrat de nu-mi simţăsc cioantele. Şi-amu’ tăt greu mi-i… C-am stat cu el în spital, c-o fost rău, şi zâcea: nu te duce dingă mine, nu te duce… Am stat tri săptămâni.

Aveţi copii, nu?

Avem, îhî. O fată, care stă aici, şi-am avut şi-un băiat, da’ o păţât un accident cu maşina şi-o rămas o fată, şi o-am crescut io… De la tri ani, tăt io o-am crescut. Greu, n-am ce face. Soarta omului n-o poţi schimba.

Îl mai ţine minte?

Ba tăt zâce câteodată, că se uită la poze: bună, i-aci-i tata! Apăi atuncea aşa-mi cură lacrimile…

Ce faceţi tanti Saveta, de dimineaţa până seara?

Ia ’şe, la porc, la găini… Mi-am pledit, că mi-am pus ceapă, mi-am pus castraveţi, de tăite cele în grădină. Porodici, tătătătăt! Doar nu m-oi duce tăt la aprozar… Că cu ce? Şi aci-i grădina lângă mine, nu? Mi-am pus de tăiti cele. De tăiti cele…

 

„Când o fost Rusaliile n-am putut călca pă tălpi, că mi s-o băgat spini în picioare, c-am fost tăt desculţă”

 

Ce v-aţi făcut de mâncare?

Mi-am făcut şniţele cu pireu de cartofi. Şi şălate. Da-mi aduce şi fata me’, că zâce: lasă, mică, nu face nimic, că am gătit io şi-ţi aduc.

Şălate… Ciorbă, nu?

E, că fără zamă nu poci hi, că am hibă la stomac.

Aţi pus un pic de zăr în zamă!

Am pus dară! (râde)

Mai de mult ce mâncăruri se făceau?

Ooooo, pă vremea me’ piroştile cu păsat să făceau. Şi tăiete i-aşe dărăbuţă de clisă în ele. Nuuuu… n-o fost mâncări din ăstea domneşti. Şi-amu tăt îs oaminii beteji. Măicuţa me’ o trăit 94 de ani. No! Şi-am fost opt prunci. Da’ am mărs la lucru, cum v-am spus, pă la şaula, la sapă. Meream şi pledeam, domnule! Şi-atâta am pledit odată, până-i lumea n-oi uita, să-mi ieu stofă de- o rochie, pă Rusalii. Şi când o fost Rusaliile n-am putut călca pă tălpi, că mi s-o băgat spini în picioare, c-am fost tăt desculţă. No, io zâc, măicuţă, nu poci călca, cum m-oi duce la biserică? No, bată-te amaru’ tău! În veci nu uit! Stofa cu 31, roşie. Să am şi io pă Rusalii. D’api nu ti teme că tălpile mele o ştiut…

 

„Dacă mă duc la biserică, aşe-s de liniştită, gândeşti că-s pă altă lume”

 

Tanti Saveta, nu v-aţi muta la oraş?

Daaaa, ferească-mă Dumnezo! Nu-mi place să văd atâţia domni! Şi să tăt cumpăr, tăt cu plasa să hiu legată de mine?

Ce tradiţii, ce obiceiuri erau pe vremuri în sat?

Torceau muierile şi ţeseau. Io şi lucram şi şi ţeseam feţe de masă şi vindeam pă la Turda. Când era sara, după ce meream de la lucru, ne puneam caieru pă furcă şi torceam până la doisprăzăce. Amu-s domni tăţi…

Seara staţi la televizor!

Ştii la ce-mi place? La ştiri, că alea ştiu ce zâc. Încolo, dacă nu văd să citesc, api văd domnii aceia numa’ că trec încolo-încoace…

Tanti Saveta, vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate!

Şi io! Dumnezo să vă deie sănătate şi putere, să puteţi învinge! Să să tomnească lumea asta să nu vă hie aşe greu! Că noi murim azi-mâine, lasă-ne… Da’ tinerii iştea, batăr! Da’ nu ştiu, nu ştiu tomni-s-a lumea asta. Nu cred. Şi tăt pân greu, tăt pân greu, tăt pân greu! Că nu-s aşe mari salariile nici la dumneavoastră, că nu dau! Nu dau, nu dau! N-au mână de dat! Ca popii, numa’ de luat!

La biserică mai mergeţi?

Merem, la asta din lemn, da’ şi dinsus  mă duc, la aia nouă! Că acolo aşe stau de liniştită două ceasuri… Dacă mă duc, aşe-s de liniştită, gândeşti că-s pă altă lume. Mă gândesc la prunc, la omu’ ista…

 

Dan Moşoiu

Video: ing. Călin Fărcaş

 

 

 

 

Mașinile au devenit principala sursă de poluare în Sălaj
Reportaje miercuri, 6 noiembrie 2024, 11:39

Mașinile au devenit principala sursă de poluare în Sălaj

Poluarea cauzată de maşini a devenit o problemă deosebit de gravă care afecteză nu doar mediul înconjurător, ci şi sănătatea oamenilor....

Mașinile au devenit principala sursă de poluare în Sălaj
Tânăra din Salonta care a cucerit juriul la „Vocea României” cu o piesă de la AC/DC
Reportaje sâmbătă, 2 noiembrie 2024, 11:50

Tânăra din Salonta care a cucerit juriul la „Vocea României” cu o piesă de la AC/DC

Vineri seara, 1 noiembrie, Narcisa Badea, o tânără de 25 de ani din Salonta, stabilită în Oradea, a electrizat scena de la „Vocea României”...

Tânăra din Salonta care a cucerit juriul la „Vocea României” cu o piesă de la AC/DC
Muzeul din bibliotecă | FOTO
Reportaje vineri, 1 noiembrie 2024, 13:40

Muzeul din bibliotecă | FOTO

Un simplu click poate deschide porțile Muzeului Virtual Emil Isac oferind vizitatorului o mulțime de informații despre viața și opera poetului....

Muzeul din bibliotecă | FOTO
Cozi lungi, sacoşe pline şi o misiune de 20 de lei
Reportaje vineri, 1 noiembrie 2024, 12:16

Cozi lungi, sacoşe pline şi o misiune de 20 de lei

În septembrie 2024 consumatorii au returnat 15 milioane de ambalaje pe zi, ceea ce însumează o rată de colectare de peste 80% în sistemul...

Cozi lungi, sacoşe pline şi o misiune de 20 de lei
Reportaje miercuri, 30 octombrie 2024, 11:18

Inovație și creativitate: idei tech de la foarte tinerii programatori | FOTO

Sere inteligente, roboți care fac curățenie, site-uri care te ajută să-ți găsești un loc de muncă. Acestea sunt doar câteva din ideile pe...

Inovație și creativitate: idei tech de la foarte tinerii programatori | FOTO
Reportaje marți, 29 octombrie 2024, 13:11

Istoria povestită de Generația Z

În vremurile astea, când internetul a pus stăpânire chiar și pe pasiunile noastre, rar mai auzim de oameni uniți prin preocupări. În urmă cu...

Istoria povestită de Generația Z
Reportaje vineri, 25 octombrie 2024, 11:56

Târg de toamnă caritabil la Școala Altfel | FOTO

Programul Școala Altfel permite cadrelor didactice să organizeze activități foarte interesante nu doar pentru copii, ci și pentru părințiilor....

Târg de toamnă caritabil la Școala Altfel | FOTO
Reportaje joi, 24 octombrie 2024, 17:01

Războinici uitaţi şi podoabe eterne: bogăţiile aristocraţiei barbare, expuse în Cluj-Napoca

Cum arăta agrafa cu care-şi prindea veşmintele o prinţesă barbară, ce standarde ciudate de frumuseţe aveau hunii şi cum încercau...

Războinici uitaţi şi podoabe eterne: bogăţiile aristocraţiei barbare, expuse în Cluj-Napoca