Ascultă Radio România Cluj Live

Tanti Saveta: „Nu ştiu tomni-s-a lumea asta…” [VIDEO]

Tanti Saveta Boboş din Aghireşu era cu un picior în casă şi cu celălalt pe treptele de ciment de la intrare. Sărutmâna! Şi-a întors capul. Suntem de la… Nu vreţi să povestim un pic? Da’ di ce să nu vreau, că doară nu mă doare gura! 

Tanti Saveta: „Nu ştiu tomni-s-a lumea asta…” [VIDEO]

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 5 iunie 2016, 00:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 22:36

 

„Am făcut jumătate Clujul, la câte tegle am făcut! Şi nu mi-o dat nime’ nici o locuinţă!”

 

Tanti Saveta, ce vârstă aveţi?

74.

Mulţi înainte! Ce faceţi aici la Aghireşu?

D’apăi aicea-s căsătorită de o grămadă de ani, de 50!

Dar de unde aţi venit?

De la Nadăş.

V-a furat soţul dumneavoastră!

E! Am vinit c-o căruţă cu cai şi am vrut să mă duc înapoi că am fost numa’ de 16 ani. Că m-o adus sara şi io am vrut să mă duc dimineaţa-napoi. Şi-o zâs surorile mele: doară nu ni-i face de râs, să te apuci să te duci ’napoi! No! Şi-api am rămas, că ce să hi făcută? Că nici la Primărie n-o vrut să ne cunune. Am stat pân-am împlinit. Şi-api mi-o trimăs nişte  şoşoni, până-i lume’ n-oi uita, că n-aveam cu să ne încălţăm. Că eram opt. Şi-api du-te şi lucră care-ncontrăuă. Care-ncontrăuă!  

Unde aţi făcut nunta?

Da’ dracu’ o făcut nuntă… Că de unde? Am vinit într-o sară cu căruţa şi-am rămas aicea şi bună zâua! N-o fost rând de nuntă! (râde)

Unde l-aţi cunoscut pe soţul dumneavoastră?

D’apăi io am făcut naveta. Am lucrat în Cluj la Fabrica de cărămidă. Am făcut jumătate Clujul, jumătate Clujul, câte tegle am făcut! Greu o fost, greu… Şi nu mi-o dat nime’ nici o locuinţă! Şi-am făcut jumătate Clujul… Şi-mi picau vagoanele di pă linie, cum le-mpinjam, şi tăt cu spatele le rădicam. Şi-amu-s beteagă şi n-are nimeni bai. N-am avut şcoală atâta, ţucu-te, şi n-am avut unde mere. Că surorile mele zâceau?: du-te colo, du-te colo! Da’ unde m-oi duce, că scriitoare nu m-a pune nime’, dacă n-am şcoală… Până acole am lucrat la o şaula, la o firmă, durneam în paturi suprapuse şi vineam desculţă acasă. Şi ia aşe, ne ardea betonu’ pă picioare! Durneam în barăci din alea, da! Greu o fost!

Da’ ce-aţi păţit de sunteţi beteagă?

Am cu inima. Şi trebuiesc operată. Şi, ia, mi-o fost omu’ beteag şi-am stat cu el în spital şi-mi tăieră pensia aceea. Două milioane şi ceva, pă lângă a me’, că am numa’ şasă. Pensia aceea de la handicapaţi, cum am căpătat, că-s bolnavă cu inima. Dacă nu m-am putut duce…

Trebuie să mergeţi la comisie, să vă vadă, să duceţi acte…

E, o iau de la început. Da’ stăi să-ţi spui! Io mă duc, da’ ştii ce mi-i baiu’? Că le-am spus şi-acolo… Io nu mă pot duce sângură, că io nu vreau să fac năcaz la nime’. Că nu văd aşe bine, că n-am ochelari, dacă v-aş arăta ce ochelari am… cum mi s-o rupt acolo la spital, mi s-o rupt o ventilă de-aceea, şi cu bandă izolantă şi cu scoci mi l-am prins celălalt, să poci să văd. Şi-am zâs: io nu mă poci duce, că ştiţi di ce? Io nu văd aşe bine, şi când mă duc mă bag pântre oamini, să trec pă la stopuri, că nu vreau să fac năcaz la nime’. Că nici la fată, nici la nepoţi nu vreu să le fac greutăţi, că au serviciurile lor şi… Da’ mă duc la Cluj şi mă bag pântre oamini când văd că-s stopuri. Că de capu’ mieu sângură nu trec, poate să hie tăt verde, că nu-s sigură pă mine.

 

„Atâta am lucrat de nu-mi simţăsc cioantele”

 

Şi soţul dumneavoastră?

O murit. O murit, vai de capu’ mieu! O murit c-o fost rău cu plămânele, c-o lucrat la caolină… Săracu’ aşe o fost un om de bun, ioi rău mi-am bănuit după el, aşe m-am năcăjit…

Aici în spatele casei aveţi pământ?

Ba am o grădină colo ni, am! O-am sămânat cu cucurzi, da’ n-o mai samăn, că abia o-am săpat! Hai că v-arăt io unde! Haideţi cu mine!

Mergem, sigur, dar staţi să mai povestim un pic! Tanti Saveta, nu v-a fost uşor toată viaţa!

Ioiiii… Atâta am lucrat de nu-mi simţăsc cioantele. Şi-amu’ tăt greu mi-i… C-am stat cu el în spital, c-o fost rău, şi zâcea: nu te duce dingă mine, nu te duce… Am stat tri săptămâni.

Aveţi copii, nu?

Avem, îhî. O fată, care stă aici, şi-am avut şi-un băiat, da’ o păţât un accident cu maşina şi-o rămas o fată, şi o-am crescut io… De la tri ani, tăt io o-am crescut. Greu, n-am ce face. Soarta omului n-o poţi schimba.

Îl mai ţine minte?

Ba tăt zâce câteodată, că se uită la poze: bună, i-aci-i tata! Apăi atuncea aşa-mi cură lacrimile…

Ce faceţi tanti Saveta, de dimineaţa până seara?

Ia ’şe, la porc, la găini… Mi-am pledit, că mi-am pus ceapă, mi-am pus castraveţi, de tăite cele în grădină. Porodici, tătătătăt! Doar nu m-oi duce tăt la aprozar… Că cu ce? Şi aci-i grădina lângă mine, nu? Mi-am pus de tăiti cele. De tăiti cele…

 

„Când o fost Rusaliile n-am putut călca pă tălpi, că mi s-o băgat spini în picioare, c-am fost tăt desculţă”

 

Ce v-aţi făcut de mâncare?

Mi-am făcut şniţele cu pireu de cartofi. Şi şălate. Da-mi aduce şi fata me’, că zâce: lasă, mică, nu face nimic, că am gătit io şi-ţi aduc.

Şălate… Ciorbă, nu?

E, că fără zamă nu poci hi, că am hibă la stomac.

Aţi pus un pic de zăr în zamă!

Am pus dară! (râde)

Mai de mult ce mâncăruri se făceau?

Ooooo, pă vremea me’ piroştile cu păsat să făceau. Şi tăiete i-aşe dărăbuţă de clisă în ele. Nuuuu… n-o fost mâncări din ăstea domneşti. Şi-amu tăt îs oaminii beteji. Măicuţa me’ o trăit 94 de ani. No! Şi-am fost opt prunci. Da’ am mărs la lucru, cum v-am spus, pă la şaula, la sapă. Meream şi pledeam, domnule! Şi-atâta am pledit odată, până-i lumea n-oi uita, să-mi ieu stofă de- o rochie, pă Rusalii. Şi când o fost Rusaliile n-am putut călca pă tălpi, că mi s-o băgat spini în picioare, c-am fost tăt desculţă. No, io zâc, măicuţă, nu poci călca, cum m-oi duce la biserică? No, bată-te amaru’ tău! În veci nu uit! Stofa cu 31, roşie. Să am şi io pă Rusalii. D’api nu ti teme că tălpile mele o ştiut…

 

„Dacă mă duc la biserică, aşe-s de liniştită, gândeşti că-s pă altă lume”

 

Tanti Saveta, nu v-aţi muta la oraş?

Daaaa, ferească-mă Dumnezo! Nu-mi place să văd atâţia domni! Şi să tăt cumpăr, tăt cu plasa să hiu legată de mine?

Ce tradiţii, ce obiceiuri erau pe vremuri în sat?

Torceau muierile şi ţeseau. Io şi lucram şi şi ţeseam feţe de masă şi vindeam pă la Turda. Când era sara, după ce meream de la lucru, ne puneam caieru pă furcă şi torceam până la doisprăzăce. Amu-s domni tăţi…

Seara staţi la televizor!

Ştii la ce-mi place? La ştiri, că alea ştiu ce zâc. Încolo, dacă nu văd să citesc, api văd domnii aceia numa’ că trec încolo-încoace…

Tanti Saveta, vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate!

Şi io! Dumnezo să vă deie sănătate şi putere, să puteţi învinge! Să să tomnească lumea asta să nu vă hie aşe greu! Că noi murim azi-mâine, lasă-ne… Da’ tinerii iştea, batăr! Da’ nu ştiu, nu ştiu tomni-s-a lumea asta. Nu cred. Şi tăt pân greu, tăt pân greu, tăt pân greu! Că nu-s aşe mari salariile nici la dumneavoastră, că nu dau! Nu dau, nu dau! N-au mână de dat! Ca popii, numa’ de luat!

La biserică mai mergeţi?

Merem, la asta din lemn, da’ şi dinsus  mă duc, la aia nouă! Că acolo aşe stau de liniştită două ceasuri… Dacă mă duc, aşe-s de liniştită, gândeşti că-s pă altă lume. Mă gândesc la prunc, la omu’ ista…

 

Dan Moşoiu

Video: ing. Călin Fărcaş

 

 

 

 

Cărți citite, cărți povestite
Reportaje vineri, 31 ianuarie 2025, 13:25

Cărți citite, cărți povestite

Cărțile au nevoie de un spațiu în care să povestești despre ele după ce le-ai citit, spune Bogdana Todoruțiu, o tânără absolventă de...

Cărți citite, cărți povestite
Park & ride-ul de lângă aeroport a fost dat în folosință | FOTO
Reportaje miercuri, 29 ianuarie 2025, 17:28

Park & ride-ul de lângă aeroport a fost dat în folosință | FOTO

Park and ride-ul de la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” din Cluj care deserveşte, în principal zona metropolitană, înspre Apahida şi...

Park & ride-ul de lângă aeroport a fost dat în folosință | FOTO
Finanțele în vremea lui Cuza
Reportaje vineri, 24 ianuarie 2025, 00:00

Finanțele în vremea lui Cuza

Unul dintre elementele definitorii ale epocii moderne în spațiul european este reprezentat de prezența băncilor și a sistemului de credit....

Finanțele în vremea lui Cuza
Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța
Reportaje joi, 23 ianuarie 2025, 13:44

Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța

O tânără de 15 ani continuă să ducă mai departe bogata zestre artistică a celui care a fost creatorul celebrului Cimitir Vesel din Săpânța,...

Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța
Reportaje luni, 20 ianuarie 2025, 16:35

Să râdem în cea mai tristă zi a anului!

Ziua de 20 ianuarie este numită Blue Monday sau Lunea cea tristă. Este un nume dat zilei de luni din a treia săptămână a lui ianuarie,...

Să râdem în cea mai tristă zi a anului!
Reportaje luni, 20 ianuarie 2025, 13:59

„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO

Cică să nu deranjăm habitatul lor natural; păi şi cu habitatul meu cum rămâne?, se întreabă un clujean căruia castorii i-au distrus deja...

„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO
Reportaje sâmbătă, 18 ianuarie 2025, 00:00

MINA Cluj: locul unde arta și tehnologia se îmbină perfect

Cu o suprafață de peste 4.000 de metri pătrați, indoor și outdoor, cel mai mare centru de artă imersivă din Europa, MINA oferă vizitatorilor...

MINA Cluj: locul unde arta și tehnologia se îmbină perfect
Reportaje vineri, 17 ianuarie 2025, 10:58

Avem un castel, ce facem cu el?

Avem un castel proaspăt restaurat, ce facem cu el? Răspunsuri la această întrebare vom afla la Casa Tranzit, str. Barițiu, nr. 16, din Cluj...

Avem un castel, ce facem cu el?