Dezincriminarea nepotismului parlamentar
Deputaţii şi senatorii care şi-au angajat rude la propriile birouri parlamentare înainte de 21 august 2013 nu vor mai putea fi sancţionaţi legal.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 iunie 2016, 06:00
Este decizia plenului reunit miercuri, 22 iunie, al Camerei Deputaţilor şi Senatului României.
Cu 306 voturi pentru şi o abţinere, aleşii poporului i-au scutit de anchetare şi condamnare pe colegii lor care, până acum 3 ani, au practicat ceea ce, ironic, se numeşte nepotism parlamentar, prin conflict de interese.
Potrivit iniţiativei, dispozițiile alin.11 ale art.38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, așa cum au fost modificate prin Legea 219 din 2013, produc efecte juridice doar după intrarea în vigoare a legii 219, adică după 21 august 2013. Cine şi-a angajat rudele la biroul parlamentar înainte de această dată nu mai are motive de îngrijorare.
Unul dintre deputaţii deja condamnaţi la 6 luni de închisoare cu suspendare tocmai pe motiv de nepotism parlamentar este clujeanul Mate Andras, care şi-a angajat soţia la biroul parlamentar.
Ce spune domnia sa despre votul din plenul reunit:
Nu este vorba de nici o dezincriminare. Legea care s-a votat face o interpretare a dispoziţiilor legale pentru a asigura în viitor o interpretare unitară a acestei norme de către instituţiile statului. De ce spun acest lucru? Pentru că la foarte mulţi primari, de exemplu, conflictul de interese a fost constatat şi nesancţionat, la foarte mulţi judecători a fost constatat şi nesancţionat, iar la unii deputaţi – şi subliniez, la unii – a fost constatat şi sancţionat, pe când la alţii nu. (Mate Andras)
La finele anului trecut, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese in materie administrativă la 32 de foşti sau actuali parlamentari, dintre care 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator.
ANI mai anunţa că valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese era la acel moment de 1.062.798 lei (aproximativ 240.000 Euro).
Interesantă e şi controversa dintre Parlament şi ANI privind fundamentul legii de interpretare a statutului parlamentarilor.
Legea votată miercuri spune că actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de 21 august 2013 nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006, aflată în vigoare la data încheierii, sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora‘.
ANI, în schimb, afirmă că nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013 parlamentarii nu-şi puteau angaja după bunul plac rudele sau afinii la propriile birouri parlamentare, întrucât aveau obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speţă dispoziţiile art.70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art.301 din Codul penal.
Bătălia se va duce în instanţele de judecată, a declarat preşedintele ANI, Bogdan Stan.
De-a lungul anilor, în emisiunile politice transmise de Radio Cluj, numeroşi parlamentari din zona transilvană au afirmat că interdicţia de a-şi angaja rudele la birourile parlamentare este anormală, deoarece au nevoie de colaboratori de încredere, iar mai multă încredere decât în propriile rude nu pot avea în nimeni.
Referitor la aceştia din urmă, deputatul de Alba Clement Negruţ este necruţător:
Cei care au o asemenea abordare n-au ce căuta în politică. Nu doar în Parlament, ci în politică! Ce este cabinetul parlamentar, o chestiune de secret de stat? Din contră, eu prin cabinetul parlamentar dau de lucru la trei tineri, pe care-i pregătesc pentru iniţiativa publică. (Clement Negruţ, deputat de Alba)
Dan Horea
Radio Cluj se poate asculta online AICI:
