Femeile au dreptul la testări şi tratamente pentru cancer

Articol editat de , 5 iulie 2016, 06:00 / actualizat: 5 iulie 2016, 11:24

15.000 de femei din comunităţi izolate din ţară au fost testate, pe parcursul unui an şi jumătate, pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin şi a cancerului de sân. Proiectul, finanţat de Norvegia în proporţie de 85 % şi coordonat de Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca, a inclus testarea a 10.000 de femei pentru depistarea cancerului de col uterin şi a 5.000 pentru despistarea cancerului mamar.

În conferinţa de inchidere a proiectului CEDICROM s-a subliniat importanţa screeningului, testarea preventivă. În cazul cancerului de col uterin, situaţia femeilor din România e cea mai proastă din întrega Europă. Rata supravieţuirii e de 10 ori mai mică decât în Norvegia, datorită lipsei prevenţiei.

Profesorul Elisabete Weiderpass de la Spitalul Universitar din Oslo, partener norvegian al proiectului, spune că tratamentul e următoarea etapă importantă la care femeile trebuie să aibă acces, după o eventuală depistare a maladiei.

„România e ţara cu cea mai mare incidenţă şi mortalitate la cancerul de col uterin. Acest cancer poate fi prevenit prin vaccinare şi screening. E foarte mult de lucru pentru a descreşte aceste rate, în România, la fel şi în Cluj. Screeningul pentru toate femeile trebuie asigurat, dar nu numai atât. Pacientele trebuie urmărite şi tratate. Screeningul fără tratamentul adecvat e practic inutil. Aşa ca etapa tratamentului trebuie pusă în practică, gratuit, pentru toate femeile”, spune profesorul norvegian.

Potrivit medicului Florian Nicula, coordonatorul unităţii de screening de la Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă”, în nord-vestul ţării s-a reuşit testarea a 50 la sută din populaţia feminină prin testul Babeş- Papanicolau, un procent însă insuficient.

Femeile între 24 şi 64 de ani ar trebui să ştie că pot şi trebuie să beneficieze, în cadrul programului naţional de screening a cancerului de col uterin, de un test gratuit, o dată la cinci ani, spune dr. Nicula. Femeile se pot prezenta la medicii de familie, care le vor îndruma spre centrele judeţene de recoltare. Pentru cancerul de sân, există deocmadată doar proiecte-pilot de testare, care vor fi extinse la o scară mai mare în cursul anului 2017.

„La cancerul de col uterin suntem pe primul loc la incidenţă şi mortalitate în Europa tocmai datorită absenţei timp îndelungat a acestor programe de sănătate publică, de screening organizat, care să acopere o suficient de mare rată a populaţiei la risc. La cancerul de sân, indicatorii de incidenţă şi mortalitate sunt medii, pe plan european, asta şi datorită faptului că acest tip de cancer e specific ţărilor celor mai industrializate.” (Dr. Florian Nicula)

Profilaxia primară e asigurată de vaccinul care combate infecţia HPV, cea care poate duce la cancer de col uterin.

Descoperitorul vaccinului, medicul german Harald zur Hausen, laureat al Premiului Nobel pentru medicină, va primi marţi, 5 iulie, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”.

Ioana Bindea