Ascultă Radio România Cluj Live

O poveste de groază din istoria Transilvaniei. Castelul Martinuzzi din Vințu de Jos

Transilvania abundă în legende de groază, poate datorită istoriei ei zbuciumate cu multe episoade pline de cruzime. Un loc plin de astfel de povești este Castelul Martinuzzi din Vințu de Jos, județul Alba.

O poveste de groază din istoria Transilvaniei. Castelul Martinuzzi din Vințu de Jos

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 26 august 2016, 06:00 / actualizat: 26 august 2016, 10:08

Una dintre legende o are în prim-plan pe împărăteasa Maria Tereza și este localizată la jumătatea secolului XVIII-lea.

Poveștile care circulă în zonă îi atribuie împărătesei mai multe crime, victime căzând bărbații cu care Maria Tereza făcea amor.

Mari iubitori ai poveștilor fantastice, bătrânii spun că și acum, în timpul furtunilor de vară, se aud urlete atât în castel, cât și la ieșirea dintr-o grotă situată pe un deal la aproape doi kilometri depărtare și despre care se spune că ar fi fost una dintre ieșirile de siguranță ale edificiului.

E foarte interesant, însă, respectul cu care țăranii abordeaza acest subiect. Cunosc cu toții legenda, dar refuză, totuși, să-i atribuie Mariei Tereza aceste întâmplări.

Traian Pienar are 86 de ani și locuiește chiar peste drum de castel.

Legenda spune multe, dar eu nu vă spun legenda pentru că eu o cred neadevărată. Fiind Maria Tereza împărăteasa Austro-Ungariei avea și acest domeniu. Ea nici nu a trecut pe aici.

Si totuși, exista o legendă….

E poveste, doar! Legenda spune că ei îi plăceau bărbații, că venea pe la castel și-și făcea mendrele. Pe cei cu care avea relații îi băga, apoi într-o cameră, unde era o ușă care se deschidea. Cine trecea de ușă, cădea într-un loc plin de cuțite care măcinau tot, iar sub cuțite era un șanț prin care resturile ajungeau în Mureș. 

Când eram eu mic era o gaură spre Mureș, cu o boltă zidită din cărămidă, dar nu cred că era de acolo canalul care să meargă în Mureș. (Traian Pienar)

Cercetările făcute în incinta castelului nu au confirmat existența unei trape sau a unui pasaj secret după cum nu a fost demonstrată istoric nici posibilitatea ca împărăteasa să fi vizitat vreodată zona Vințu de Jos.

Ana Dumitran, muzeograf la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia cunoaște legenda și, chiar dacă aceasta nu conține niciun pic de adevăr istoric, încearcă să găsească o explicație.

Avem de-a face cu o fostă mănăstire dominicană foarte importantă în secolele XIV-XV, pentru viața catolică, în Transilvania și care din cauza trecerii la protestantism, a majorității populației catolice, a ajuns în ruină și în proprietatea cardinalului Martinuzzi, unul dintre guvernatorii Transilvaniei în perioada de dispută între austrieci și turci cu privire la ruinele regatului Ungariei. 

Există o legendă cu Maria Tereza și aventurile ei amoroase. Multe astfel de legende sunt legate de locurile Transilvaniei de pe unde s-au recrutat soldații care au slujit în capitala imperiului. În orice caz, pentru aceste persoane a fost greu de înțeles de ce o femeie cu atât de multe responsabilități, cu funcție atât de importantă, a adus pe lume 16 copii. 

Ea a ajuns la tron în urma unui război de succesiune foarte dramatic. A fost singurul copil al împăratului Carol al VI-lea și pentru că a fost fată, nu avea dreptul la tron. A o pune pe Maria Tereza în postura de târfă ieftină nu cred că se cuvine nici ca glumă. 

Ea nu a fost niciodată la Vințu de Jos cred că nu a auzit niciodată de acest loc, dar nu asta este important, ci modul în care oamenii transformă și hiperbolizează situațiile macabre care, în mod clar au fost legate de acest castel. 

Castelul de la Vințu de Jos a avut o închisoare, care a avut și o cameră de tortură care se prea poate să fi semănat cu camera de tortură despre care se spune că o folosea Maria Tereza. (Ana Dumitran, muzeograf la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia)

Așadar, Maria Tereza nu a avut nicio legătură cu castelul din Vințu de Jos. Dar vechile ziduri au văzut cu siguranță multe întâmplări sângeroase, care justifică o parte din poveștile șoptite cu frică de bătrâni.

 

Andrei Huțanu/Cezar Firu

Sibiul, în topul celor mai bune orașe de locuit
Reportaje miercuri, 5 februarie 2025, 17:22

Sibiul, în topul celor mai bune orașe de locuit

Anul trecut, Sibiul a fost ales de către oameni în top trei cele mai bune locuri unde te poți stabili, alături de Brașov și Cluj Napoca....

Sibiul, în topul celor mai bune orașe de locuit
Cărți citite, cărți povestite
Reportaje vineri, 31 ianuarie 2025, 13:25

Cărți citite, cărți povestite

Cărțile au nevoie de un spațiu în care să povestești despre ele după ce le-ai citit, spune Bogdana Todoruțiu, o tânără absolventă de...

Cărți citite, cărți povestite
Park & ride-ul de lângă aeroport a fost dat în folosință | FOTO
Reportaje miercuri, 29 ianuarie 2025, 17:28

Park & ride-ul de lângă aeroport a fost dat în folosință | FOTO

Park and ride-ul de la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” din Cluj care deserveşte, în principal zona metropolitană, înspre Apahida şi...

Park & ride-ul de lângă aeroport a fost dat în folosință | FOTO
Finanțele în vremea lui Cuza
Reportaje vineri, 24 ianuarie 2025, 00:00

Finanțele în vremea lui Cuza

Unul dintre elementele definitorii ale epocii moderne în spațiul european este reprezentat de prezența băncilor și a sistemului de credit....

Finanțele în vremea lui Cuza
Reportaje joi, 23 ianuarie 2025, 13:44

Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța

O tânără de 15 ani continuă să ducă mai departe bogata zestre artistică a celui care a fost creatorul celebrului Cimitir Vesel din Săpânța,...

Inedit! O tânără de 15 ani duce mai departe munca lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța
Reportaje luni, 20 ianuarie 2025, 16:35

Să râdem în cea mai tristă zi a anului!

Ziua de 20 ianuarie este numită Blue Monday sau Lunea cea tristă. Este un nume dat zilei de luni din a treia săptămână a lui ianuarie,...

Să râdem în cea mai tristă zi a anului!
Reportaje luni, 20 ianuarie 2025, 13:59

„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO

Cică să nu deranjăm habitatul lor natural; păi şi cu habitatul meu cum rămâne?, se întreabă un clujean căruia castorii i-au distrus deja...

„Habitatul lor sau al meu?” Când castorii devin vecini problemă | FOTO
Reportaje sâmbătă, 18 ianuarie 2025, 00:00

MINA Cluj: locul unde arta și tehnologia se îmbină perfect

Cu o suprafață de peste 4.000 de metri pătrați, indoor și outdoor, cel mai mare centru de artă imersivă din Europa, MINA oferă vizitatorilor...

MINA Cluj: locul unde arta și tehnologia se îmbină perfect