Transilvania gastronomică la Cibin sau tradiţie culinară în surse sigure?
Festivalul Transilvania Gastronomică susţine și încurajează creșterea comunității celor care apreciază și promovează cultura gastronomică autentică din sudul Transilvaniei, respectiv consumă produse locale.
Articol editat de , 2 septembrie 2016, 06:00
Acesta este mesajul promovat de organizatorii festivalului. Când unuia ca mine îi vorbeşti de mâncare este ca şi cum i-ai oferi unui om rătăcit prin deşert o gură de apă. Am plecat din redacţie cu speranţa că merg în Piaţa Cibin şi o să-mi desfăt papilele gustative cu gemuri care mai de care mai interesante şi o să aflu reţete povestite de o gospodină veritabilă. Prima întâlnire a fost cu Dana, un voluntar al asociaţiei, de la care am aflat care sunt activităţile din Piaţa Cibin.
Am gândit 4 zile tematice, iar joi este ziua denumită Fructe şi Dulceaţă. Mesajul nostru practic este să încurajăm lumea să vină la piaţă să cumpere de la producător. Vineri este ziua brânzeturilor, sâmbătă va fi ziua legumelor, iar duminică este ziua de zacuscă şi murături. În fiecare zi am gândit câte un moment cultural, piaţa fiind cumva altfel.
După această scurtă discuţie am ajuns la standul asociaţiei şi am rămas uşor nedumerit. În faţa mea era doar un tânăr pasionat care făcea o salată de fructe, însă în definitivarea gustului se folosea de mai multe sosuri găsite în Hipermarketurile locale, la capitolul sosuri chinezeşti. Atunci am aflat deabia că reţetele bunicilor de plăcintă sau gemuri de fructe nu sunt altceva decât nişte foi printate cu reţete copiate din alte cărţi, iar bunica şi bucătăria ei tradiţională e doar un slogan care atrage. Curios totuşi, l-am întrebat pe Adrian ce a pregătit.
Încerc să gătesc cu ce am la îndemână şi ce găsesc prin piaţă, nişte salate simple, una de fructe cu măr cu piper şi cam atât. Pentru o zi toridă recomand o supă cremă, ceva mai uşor aşa.
Dezamăgit un pic de faptul că plec din piaţă fără să fi aflat prin viu grai o reţetă povestită aşa cum numai bucătăresele o fac, m-am decis să iau drumul Centrului de Cercetare de la Cindrelul Junii Sibiului. Ştiam că ei au dus o muncă asiduă de cercetare a reţetelor vechi din zona Sibiului care s-au grupat mai apoi într-o carte. Am fost curios şi am rugat-o pe Gabriela Negru, coordonatoarea proiectului, să ne spună şi nouă câte ceva din experienţa trăită.
Cred că cele mai suprinzătoare mâncăruri sunt cele de post. Întradevăr nimeni nu s-ar gândi că un om s-ar putea sătura într-o zi de post cu frecăţei cu moare, adică nişte tăiţei laţi fierţi doar în zeamă de varză, şi totuşi oamenii asta mâncau şi se săturau. Iar din mâncărurile foarte savuroase dar mai greu de digerat să spunem aşa, aş putea menţiona zama de crechiţă, care e o ciorbă pregătită în cratiţă cu mult cârnaţ, carne afumată, ou şi tot felul de ingrediente care o fac foarte delicioasă. Mie îmi plac foarte mult floştoroagele care se gătesc în cuptor, pe care le pregăteau în zilele de mers la câmp. E o mâncare făcută din varză cu carne, foarte gustoasă.
Dacă tot vorbim de un festival al mâncării tradiţionale, atunci să dăm şi o reţetă cu adevărat tradiţională. Iar cel care ne-a răspuns provocării este rectorul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, profesorul Ioan Bondrea.
Încerc să fac reţete în care să folosesc produse proaspete. O reţetă pe care o fac destul de des, deşi există o perioadă foarte scurtă de timp pe piaţă măcriş, îmi place să fac o supă cu acest ingredient. Se pune măcrişul câteva minute în unt la călit cu o ceapă. Apoi se pune o lingură de făină pentru un sos mai gros, apoi o bază din supă de pui şi se amestecă cu ou şi smântână. Iese o supă dulce-acrişoară foarte gustoasă.
Cu gândul că nu e totul pierdut şi reţetele vechi se mai păstrează şi astăzi, m-am întors în piaţă pentru a lua nişte vinete, capia, gogoşar, ceapă şi morcov să mă duc să-mi fac zacusca de toamnă cu care voi intra în concursul de degustări de duminică.
Cristian Florea
Puteţi să ascultaţi Radio Antena Sibiului online AICI.
