Evreii intră duminică seara în anul 5777

Anul Nou Evreiesc – Roş Haşana, conform Calendarului Evreiesc în data de 1 Tişri – este un moment de re-evaluare a vieţii, atât din punct de vedere etic cât şi religios, de rugăciune către Dumnezeu pentru iertarea faptelor rele din trecut şi de determinare a schimbării în bine, în Anul Nou care abia începe.

Articol editat de Andreea Leonid, 30 septembrie 2016, 14:57

Anul Nou se sărbătoreşte într-un spirit de optimism. Se mănâncă mere şi miere care simbolizează dorinţele pentru un an nou bun şi dulce.

Cele 100 de sunete impresionante produse de suflatul dintr-un corn de berbec (numit şofar) în fiecare din cele 2 zile de An Nou sunt destinate să „trezească” poporul – în mod simbolic – pentru reflectare la ceea ce s-a făcut, pentru o schimbare a celor rele şi o determinare de a deveni mai buni.

Şofarul prevesteşte Ziua Judecăţii. Primele 10 zile din Noul An Evreiesc sunt de intensă trăire religioasă, care culminează cu Ziua Răscumpărării (Yom Kippur). Potrivit tradiţiei, dacă de Anul Nou se hotărăşte soarta, de Ziua Răscumpărării se definitivează sentinţa omului.

Un obicei de Anul Nou este când Evreii merg la o apă şi îşi aruncă în mod simbolic păcatele. Anul Nou marchează crearea lumii – este momentul când a fost creat primul om: Adam, socotit a fi fost în 7 Octombrie 3761 înaintea erei actuale.

Sărbatoarea constă din multe practici care sunt menite să îndrepte oamenii către o dare de seamă pentru trecut şi către planuri pentru viitor, precum şi pentru întoarcerea la Dumnezeu. Zilele în sine sunt pline de rugăciuni dedicate recunoaşterii lui Dumnezeu ca rege şi judecător, pentru că numai cu această recunoaştere se poate începe căinţa. O altă imagine prevalentă este aceea a lui Dumnezeu care stă în faţa unei cărţi a vieţii şi a unei cărţi a morţii în care înscrie numele oamenilor.

Un salut obişnuit al Evreilor în această perioadă este „Să ai un an bun!” Sărbătoarea primei zile din Anul Nou Evreiesc începe în Ajun.

Şana Tova!