Ben Webster, Rare live Performance 1962
Discul săptămânii este Ben Webster Rare Live Performance 1962.
Articol editat de bogdan.rosca, 23 octombrie 2016, 12:11
Adevărul e că nu îmi este foarte ușor să aleg un singur disc pentru rubrica aceasta. Mă gândeam la o grămadă de nume, de discuri, de CD-uri care merită pomenite aici. Dar, parcă azi m-am trezit într-un mood de jazz. De fapt, cam acolo sunt tot timpul…în jazz mood.
Albumul acesta l-am luat pentru minunata suma de 10 lei de la târgul de la Negreni. Nu am fost neapărat convins de Ben Webster, un saxofonist care are foarte multe discuri scoase, cât de prezența în qvintet a vibrafonistului Milt Jackson. Echipa este completată de John Lewis la pian, Kenny Clarke la tobe și de către un basist necunoscut.
Discul este scos la o casă de discuri din Franța- sub genericul Jazz Anthology-Musidisc într-o colectie mai amplă.
Benjamin Francisc Webster s-a născut în 1909 în Kansas City. Și-a început viața de muzician studiind vioara și pianul, angajându-se ca pianist în trupa lui Bretho Nelson. Pe la 20 de ani se apucă de studiul saxofonului cu Budd Johnson iar din 1930 cariera sa este marcata de saxofonul tenor. Colaborează cu foarte mulți artiști, printre care Duke Ellington, între 1940-1943, respectiv 1948-1949. Din 1964, Ben Webster face turnee în Europa și se stabilește la Copenhaga, unde moare în 1973.
Un fin interpret, un muzician maleabil, care știe să urce în interpretări rapide și agresive dar și să coboare într-un melancolism total. Cam așa îl percep eu pe Ben Webster.
Discul de față conține opt piese:
Fața A
Confirmation (C. Parker)
You are too Beautiful (Rodgers-Hart)
Lady Be Good (George Gerswin)
Nearness of You (Carmichael-C. Wastin)
Fața B
Poutin (Ben Webster)
Dany Boy(D.R.)
Billy s Bounce (Bowman)
Cottontail (Duke Ellington)
Recomandarea personală: Nearness of you pentru atmosfera melancolică și Poutin pentru solo-ul lui Milt Jackson în dialog cu pianul lui John Lewis.
Bogdan Roșca