Dulceața ne este prieten sau dușman?

Toamna este sezonul pregătirii gemurilor și dulcețurilor. Ele sunt dulci, aromate, savuroase și iubite de toți.

Articol editat de cristina.rusu, 30 octombrie 2016, 06:00

Fie că sunt din zmeură, căpșuni, mere sau nuci, dulcețurile își lasă amprenta asupra bunei noastre dispoziții.

Ce efect au însă asupra stării noastre de sănătate? Cum le preparăm în așa fel încât fructele să-și păstreze mulțimea de vitamine care pot aduce un beneficiu maxim sănătății noastre?

Gospodinele au diverse secrete. Secretul dulcețurilor ce te cuceresc din prima linguriță se află, de obicei, în rețetele vechi, lăsate de la bunici și străbunici.

E la fel de important să folosești materie primă de calitate, pe care n-o folosește însă chiar oricine.

Printre fructele de care știu adesea doar specialiștii se numără porumbrica și curmalele chinezești.

Cel mai bun „conservant” de vitamine ar fi însă pelteaua – povestește Aneta Ganenco, una dintre reprezentantele Asociației „Pomușoarele Moldovei”.

Pelteaua este produsul care oferă puțin zahăr și multe vitamine. Este un produs inovativ, pe care noi l-am restabilit din niște rețete vechi. Bunicii o făceau din trei fructe: mere, prune și gutui, cu adaos de aronie, mure negre și zmeură.

Concentratul din aceste fructe și pomușoare nu conține zahăr deloc, numai fructoza pe care o conțin fructul și pomușoarele. El este copt la 55 de grade, deshidratat până la o flexibilitate bună, ca să ofere calități gustative deosebite.

Totodată, așa se păstrează toată gama de vitamine – care, dacă o coacem la temperatura de peste 65 de grade, începe a se descompune și pierdem toată bogăția elementelor și microelementelor. (Aneta Ganenco).

Pelteaua este produsul perfect pentru persoanele care au declarat război zahărului sau pentru cele care duc un mod de viață mai sănătos și controlează nivelul „otrăvii albe” din organism.

De asemenea, pelteaua este perfectă pentru copii sau mămicile însărcinate.

Nici dulcețurile nu merită a fi ignorate; pe lângă faptul că ne alintă papilele gustative, ne mai și tratează de boli. Un exemplu ar fi dulceața din aronie nero.

Acest tip de pomușoară, chiar dacă nu este atât de gustoasă în formă proaspătă, prelucrată sau congelată și decongelată pe parcursul iernii ajută la menținerea inimii într-o sănătate perfectă, antrenând mușchii vaselor sangvine.

Aronia nero este singura pomușoară care conține vitamina P, într-o pondere foarte mare, ceea ce nu se compară cu nicio altă pomușoară din cele existente. Putem vorbi, de asemenea, despre beneficiile coarnelor sau ale murelor negre și roșii. Ele conțin vitamina C, pe care noi o păstrăm în peltea, fiind un antioxidant foarte puternic. (Aneta Ganenco)

Parascovia Sava este doctor în agricultură și președinte al Asociației „Bacifera”. E specializată în pomușoare încă de pe băncile universității și face dulcețuri din diverse soiuri: zmeură, agriș, căpșune etc.

Ea spune că dulceața fără zahăr e greu să o numim dulceață în adevăratul sens al cuvântului. Dacă vrem ca totuși dulceața să-și merite numele, dar să conțină puțin zahăr, alegem pomușoare și ingrediente care ar fi mai dulci sau mai coapte, iar ulterior adăugăm foarte puțin zahăr sau deloc.

O sumedenie de beneficii are şi extractul din fructele de cătină, iar un bun antibacterian natural este mierea. Combinate, sunt o sursă de vitamine indispensabile pentru organism. Preferabil de consumat este și dulceața din coacăze cu zmeură sau cu agrișe, care se prepară proaspătă, fără prelucrare termică și cu zahăr, păstrându-se la rece.

Zmeura are proprietăţile acidului salicilic natural și conține multă vitamina C, la fel ca și coacăza sau josta, care este un hibrid dintre coacăze și agrișe. Agrișul conține până la 40 de miligrame de vitamina C în 100 de grame de pomușoare. (Parascovia Sava).

Doctorul în agricultură ne mai povestește că și cătina este un produs cu efect antibacterian, fiind recomandată în cazul bolilor de stomac, precum gastrita, ulcerul sau alte afecțiuni ale intestinului.

De asemenea, agrișul folosit în stare proaspătă poate menține un echilibru în organism al tuturor funcțiilor. Iar „comoara roșie” – căpșuna – îl detoxifică.

Nutriționista Tamara Şchiopu afirmă că dulceața nu ne este prieten și nici dușman, doar că ea trebuie consumată totuși în cantități reduse.

Un efect mai puțin dăunător asupra organismului îl are dulceața crudă, sau dulceața unde zahărul este înlocuit cu alți îndulcitori.

Un alt factor foarte important este modul de preparare. Dacă dulceața se prepară foarte mult timp, se vor distruge toate substanțele nutritive din pomușoare; dacă se prepară crudă, aceste substanțe se vor păstra.

Efectele terapeutice ale dulcețurilor sau ale fructelor și pomușoarelor din care sunt preparate sunt multiple. Totuși, consumul ei trebuie atent dozat.

Înainte de a începe să consumați dulceața, trebuie să vă asigurați că nu sunteți alergici la cel puțin unul dintre ingredientele din care aceasta este preparată, iar ulterior să o consumăm dozat, ca viața să ne fie cu adevărat dulce.

RADOR

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.