Prima pagină » Campanii » Ascultă oameni » [AUDIO] Regina andrelelor: Am aproape 74 de ani şi mă simt tânără!

[AUDIO] Regina andrelelor: Am aproape 74 de ani şi mă simt tânără!

Două andrele, un ac de croşetat, lână sau diverse alte materiale în toate culorile, multă pasiune şi o extraordinară plăcere de-a lucra hăinuţe pentru copii: costumaşe, căciuliţe, botoşei, mânuşi, jachete, şosetuţe – astfel ar putea fi descrisă în câteva cuvinte activitatea sătmărencei din mâinile căreia iese în timp record cea mai spectaculoasă îmbrăcăminte pentru cei mici. Şi pentru că trăim într-o lume a tehnologiei, fiecare obiect de îmbrăcăminte este fotografiat şi postat pe facebook, iar rezultatul este cel bănuit: zeci de like-uri şi o mulţime de comentarii de apreciere.

Articol editat de , 8 noiembrie 2016, 06:00 / actualizat: 8 noiembrie 2016, 9:46

Vorbim despre Eva Hnetila, care, la cei aproape 74 de ani pe care îi are, spune răspicat cel puţin trei lucruri importante: a croşetat şi a tricotat toată viaţa, nu se simte bătrână şi îi place mult facebook-ul. Povestea care urmează este nu doar despre pasiunea şi priceperea de-a crea hăinuţe pentru copii, ci şi despre ce înseamnă un spirit tânăr, menţinut fără secrete ascunse.

În copilărie, Eva Hnetila a învăţat să tricoteze şi să croşeteze de la mama ei. De la tanti Firuţa, vecina părinţilor, a învăţat cum se ţese pânza, iar mai târziu a învăţat singură cum să folosească maşina de cusut. Însă, cel mai mult i-au plăcut andrelele şi croşeta, cu care lucra până seara târziu, după ce se întorcea de la munca de contabilă desfăşurată la CEC.

Astfel a ajuns Eva Hnetila să croşeteze şi în maşină, când plecau în concedii cu soţul ei, dar şi în timp ce urmăreşte programele de la televizor. Şi, oricât de grele ar fi, modelele după care lucrează, nu au niciun secret pentru ea:

În copilărie, mama m-a învăţat să tricotez şi să croşetez, aşa am început să îndrăgesc lucrul de mână, cum se spune. Apoi, am tot croşetat şi am tricotat, chiar şi în maşină, când plecam în concedii cu soţul. Când conducea el, eu croşetam. Cel mai mult îmi place să fac hăinuţe pentru copii: costumaşe pentru botez, căciuliţe, fulare, botoşei, mânuşi, jachete şi pantalonaşi. Niciodată nu am lucrat după indicaţiile din revistele de specialitate, ci doar privind fotografiile, întotdeauna reuşesc să descifrez cum trebuie să fac modelul. Atât de mult îmi place să lucrez şi atât de mult m-am specializat, că am ajuns să tricotez şi în timp ce privesc la televizor. (Eva Hnetila)

Hăinuţele pentru copii din reviste sau diverse fotografii, iar mai apoi internetul, au ajutat-o pe Eva Hnetila să descopere noi modele. Iar de aici până la facebook a fost un singur pas. Însă, dincolo de prietenele din lumea întreagă, care la rândul lor tricotează şi croşetează, pe facebook sunt şi multe lucruri care-i displac.

Stau pe facebook cam o oră, o oră şi jumătate. Am prietene din lumea întreagă, începând cu Europa şi Asia şi terminând cu Australia şi Noua Zeelandă. Prietenele ăstea ale mele, chiar şi acelea pe care le cunosc doar virtual, tricotează şi croşetează la rândul lor. De multe ori ele îmi cer să le scriu cum am făcut un anumit model, dar eu nu pot să le explic, pentru că efectiv e doar o chestiune de îndemânare: ceea ce văd, ştiu să fac imediat! În general îmi place facebook-ul, dar sunt şi chestiuni care nu-mi plac: unii postează, fără ruşine, doar prostii. (Eva Hnetila)
Cochetă, cu simţul umorului şi fermecătoare, Eva Hnetila spune că deşi are aproape 74 de ani, nu deţine un secret care o ajută să se menţină tânără. Însă, cu siguranţă tricotatul şi croşetatul îi fac viaţa frumoasă. Restul, adică lumea în care trăim, este dovada clară că lucrurile nu stau pe loc, iar oamenii se schimbă:

Anul viitor în luna martie voi împlini 74 de ani, dar nu mă simt bătrână! Şi să ştiţi că iau medicamente doar foarte rar, când sunt puţin răcită sau mă doare capul. Mi-am propus să nu mă las doborâtă de vârstă! Când simt că sunt obosită sau indispusă, ies şi mă plimb, mă mai întâlnesc cu fost colege, gătesc ceea ce-mi amintesc că făcea mama mea, fac prăjituri, iar o dată pe săptămână, miercurea, e ziua mea de hoinăreală: ies la piaţă, fac cumpărături! Dar tot la tricotat şi croşetat mă întorc. Privesc în jurul meu şi constat că lumea s-a schimbat, adică oamenii uită de unde au plecat, unii se cred grozavi chiar dacă nu au motive. Tinerii? Ei sunt cam obraznici, dar asta e societatea în care trăim (Eva Hnetila).

Deşi hăinuţele pentru copii au făcut-o celebră, Eva Hnetila a primit cu surprindere propunerea de-a traspune într-un reportaj pentru radio pasiunea ei. Am trăit toată viaţa în umbra soţului meu, un om minunat pe care-l regret, cum să devin vedetă acum? – a întrebat uimită, Eva Hnetila.