Ştiţi cât de „străvechi” e obiceiul împodobirii bradului?

O, brad frumos, o, brad frumos
Cu cetina tot verde
Tu eşti copacul credincios
Ce frunza nu şi-o pierde.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 19 decembrie 2016, 06:00

Cine îşi poate închipui Crăciunul fără bradul împodobit, fără celebrul cântec tradus în majoritatea limbilor europene.

Astăzi, pentru copii, mai ales, Crăciunul înseamnă şi cadourile pe care le găsesc sub brad. Înseamnă şi împodobirea pomului de Crăciun, în aşteptarea moşului. Acest puternic simbol pare să existe de secole în cultura europeană şi a ajuns chiar să estompeze adevărata semnificaţie a Crăciunului: Naşterea Domnului.

Cei mai mulţi dintre noi nu ştim cum şi când a fost asociată ideea împodobirii bradului de această sărbătoare creştină, dar aproape nimeni nu ar fi dispus să renunţe la acest „obicei străvechi”.

Şi totuşi, cât de „străvechi” e obiceiul împodobirii bradului şi cum a pătruns el la noi? Sunt întrebări la care directotul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, are răspunsuri. Surprinzătoare, pentru mulţi dintre noi.

Reporter: Ce simbolizează bradul? Cum a apărut acest obicei al împodobirii bradului de Crăciun?
Tudor Sălăgean: În ţinuturile de unde provine, în ţările nordice, în spaţiul germanic, bradul simbolizează viaţa; este copacul veşnic verde. Faptul că există aceste plante, ca bradul, ca iederă, ca vâscul, a fost un puternic semn de încurajare pentru oamenii din trecut, care au dezvoltat anumite forme de cult sau doar de respect pentru aceste plante. Bradul avea, din acest motiv, şi întrebuinţări medicinale, care s-au păstrat, în mare parte, până astăzi.
Trebuie să menţionăm însă că, în spaţiul românesc, bradul avea o altă simbolistică, deşi era şi aceasta derivată din cea a vieţii veşnice. Bradul era folosit, în special, în ritualurile de înmormântare. Dar nu numai. Practic bradul era un însoţitor al omului de-a lungul întregii sale vieţi. Există în multe zone de la noi – şi tradiţia pare să fie foarte veche – obiceiul de a planta un brăduţ la naşterea unui copil. Acel brăduţ era practic un fel de frate vegetal al copilului, de-a lungul întregii sale vieţi. Iar dacă se întâmpla ca acel copil, între timp devenit adult, să-şi piardă viaţa în ţinuturi îndepărtate, într-o bătălie, într-o călătorie, la ceremonia de înmormântare, în locul corpului celui dispărut, era folosit bradul care fusese plantat la naştere.

Rep: Cum a început tradiţia împodobirii bradului, cu ocazia Crăciunului?

T.S.: Bradul este împodobit pentru Sărbătorile de Iarnă, pentru Crăciun sau pentru Anul Nou, undeva de la sfârşitul Evului Mediu. Primele atestări le avem din spaţiul scandinav şi din spaţiul baltic. De acolo, această tradiţie a împodobirii bradului a pătruns în întreaga Europă. În spaţiul germanic, de exemplu, această tradiţie a devenit una foarte puternică. Dar ea a fost preluată şi în multe alte ţări europene, în special cele pentru care bradul avea o semnificaţie culturală mai veche, pe care se putea plia noua tradiţie.

Rep: Există şi o explicaţie, un motiv pentru care, de Crăciun, se împodobea bradul?

T.S.: Motivaţia iniţială era aceea că bradul, cu forma sa triunghiulară, simbolizează Sfânta Treime. Asta era una dintre explicaţiile cu care a fost introdus bradul în Europa creştină.

Rep.: Cum se împodobeau brazii iniţial?
T.S.: La început ornamentele erau foarte simple, se pare că se foloseau doar fructe, de genul merelor sau nucilor, care erau împodobite. Nucile erau aurite, merele erau şi ele îmbrăcate în zahăr sau tratate în diferite alte feluri. Au apărut apoi dulciurile speciale pentru Sărbătorile de Iarnă, acele bastonaşe care simbolizau şi ele, într-o formă sau alta, asocierea cu creştinismul. Sigur, existau şi ornamente simple, păpuşi făcute din materiale naturale, ornamente făcute din hârtie şi altele asemănătoare. Apoi, cu timpul, s-a dezvoltat o adevărată industrie a ornamentelor de Crăciun, o industrie care are o piaţă mondială foarte bine reprezentată. Trebuie să ne gândim că astăzi există firme specializate în producerea ornamentelor de Crăciun şi oameni care trăiesc efectiv din aşa ceva.

Rep.: În România când a pătruns obiceiul împodobirii bradului de Crăciun?
T.S.: În România, obiceiul împodobirii bradului a pătruns destul de târziu, practic el a fost adus de familia regală a României, de regele Carol I, pe atunci domnitorul Carol I, în 1866. Crăciunul anului 1866 a fost primul în care la Bucureşti s-a împodobit un brad. Apoi, acest obicei a fost preluat de elita din jurul regelui şi s-a răspândit treptat în intreaga societate.

Dar a existat şi o reacţie foarte puternică împotriva preluării obiceiului împodobirii bradului. De exemplu, Petre Ispirescu, marele tipograf şi culegător de poveşti, a fost unul dintre marii protagonişti ai unei lupte împotriva adoptării acestui obicei, pe care îl considera străin. Argumentele sale erau legate de faptul că în tradiţia românească bradul are semnificaţii cu totul diferite. Petre Ispirescu povesteşte surpriza foarte neplăcută sau ciudată pe care a avut-o în momentru în care într-o casă dintr-un orăşel din Moldova a văzut un brad împodobit şi l-a întrebat, el copil fiind, pe proprietarul casei dacă acolo are cumva loc o înmormântare. Fiind surprins să afle că, de fapt, e o nouă tradiţie legată de sărbătoarea Crăciunului şi a Anului Nou.

Adoptarea tradiţiei împodobirii bradului a fost mai uşor de făcut deoarece s-a preluat şi instituţional. Adică instituţiile au prezentat publicului un simbol al Sărbătorilor de Iarnă; pot să o facă cu destulă uşurinţă dacă adoptă acest obicei al bradului. Şi practic prin introducerea bradului în şcoli, în prefecturi, în ministere şi în alte instituţii publice, acest obicei s-a răspândit în întreaga societate. Însă, în sate sau în oraşele mici, chiar în perioada postbelică, se puteau găsi mulţi oameni care nu înţelegeau ce înseamnă această tradiţie a bradului de Crăciun.

Rep.: Iar noi, astăzi, nu ne mai putem imagina Crăciunul fără brad…
T.S.: Foarte adevărat, cu timpul tradiţia s-a generalizat, nu ne putem închipui Crăciunul fără brad. Pe de altă parte, dacă întrebăm pe oricine despre semnificaţia bradului pe care şi-l aduce în casă, cred că oricui îi va fi greu să dea un răspuns, probabil cei mai mulţi vor spune că aşa este tradiţia, fără să ştie că, de fapt, tradiţia nu este asta. Dar dacă ne gândim la acest simbol al bradului veşnic verde, veşnic tânăr, veşnic viu sigur că putem înţelege înclinaţia de a avea în casă un asemenea brăduţ. În esenţă, este un obicei frumos, un obicei adoptat de români şi până la urmă depinde doar de membrii comunităţii noastre în ce direcţie se va îndrepta acest obicei.

Rep.: Noi, de mici am fost obisnuiti sa facem bradul in Ajunul Craciunului. Acum vedem ca sunt supermarketuri, sunt institutii publice care impodobesc bradul, inclusiv in piete, la sfarsitul lunii noiembrie, inceputul lunii decembrie. Exista un ritual, o traditie, sa fie impodobit bradul intr-o anumita zi?
T.S.: Nu exista o traditie in legatura cu asta, deci nu exista o prescriptie rituala legata de momentul in care ar trebui sa fie impodobit bradul. In trecut bradul era impodobit in case cat mai tarziu, pentru ca sistemele de incalzire eru diferite. De multe ori se facea o caldura foarte mare in timpul iernii in locuinte, iar brazii se uscau foarte repede. In plus, daca ne amintim, ornamentele pentru brazi din trecut erau diferite de cele de astazi; eu imi amintesc inca de lumanarile adevarate care se prindeau de brad si se aprindeau cu chibritul, iar pe un brad uscat aceste ornamente pot crea probleme serioase. Deci din aceste motive oamenii incercau sa tina bradul in casa cat mai putin, sa il pastreze verde un timp cat mai indelungat si pentru ca acesta sa nu se usuce chiar de Anul Nou, impodobirea sa se facea la data cea mai tarziue posibil, adica in Ajun de Craciun.

În prezent lucrurile sunt diferite, au apărut brăduţi care sunt mai rezistenţi la caldură si care pot fi păstraţi timp mai îndelungat, astfel incat, practic, nu exista o regula foarte clara in acest sens. Deci chiar daca, in trecut, impodobirea era facuta, de regula, in seara de Ajun, aceasta era, mai degraba, din ratiuni practice. Acum, data la care se impodobeste bradul, mai ales in institutiile publice, tine de conventie si de decizia comunitatii sau a autoritatii respective. Astazi vedem ca Sarbatorile de Iarna se prelungesc pe intreaga luna decembrie. In Romania ele incep, de cele mai multe ori, chiar de Ziua Nationala, asadar sigur ca s-a produs si o extensie a perioadei de prezenta a bradului de Craciun de sarbatori printre noi.

Mihai Miclăuş

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.