Botezul Domnului în satele din Țara Năsăudului

Sărbătoarea Botezului Domnului este considerată din vechime în satele din Țara Năsăudului una dintre marile sărbători creștine de peste an, astfel că mai demult de ea erau legate unele obiceiuri care trimit la dorința oamenilor de a se curăți trupește și duhovnicește. Pe Valea Țibleșului obiceiul ieșitului la râu pentru sfințirea apei era urmat de interdicția spălării de rufe la râu pentru timp de opt zile de la această sărbătoare.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 ianuarie 2017, 17:00 / actualizat: 9 ianuarie 2017, 9:59

Unele dintre aceste obiceiuri nu se mai țin în zilele noastre.

În satul Salva, situat pe râul Sălăuța, credincioșii se pregăteau de Bobotează încă din ajunul sărbătorii, când se ținea post. Înainte de venirea preotului pe la case, atât fetele, cât și băieții își puneau lucruri personale sub pragul casei, pe care apoi le purtau tot anul asupra lor, ca să le aducă noroc. Povestește Onița Ani, care la cei 83 de ani ai săi își amintește foarte bine acele obiceiuri.

Spre ajunul de Bobotează se afuma cu tămâie și un cățel de usturoi: cruce în frunte, cruce în uță, cruce în masă. Se afumau așa și camerele, dar și pe afară, pe la găini, în grajd, peste tot. Tot în ajunul Bobotezei, nu se mânca nimic, până la amiază.

În ziua de Bobotează toată lumea mergea la biserica, unde erau scoase icoanele, cu care se mergea la râu. Urma jocul tinerilor, în centrul satului.

Mergea la biserică toată lumea. Oamenii erau îmbrăcați în straie populare și nici măcar un pantalon nu era de alt fel. Se scoteau icoanele la pod, la Sălăuța, unde se punea apă și se sfințea. Nu se mânca nici atunci până la amiază și, când veneam de la biserică beam aghiazmă și pe urma mâncam. Se făcea mâncare mai slabă în carne, o supă de găină, ceva să nu fie așa gras. Apoi, tot tineretul iesea la joc, în mijlocul satului. Unele obiceiuri s-au pierdut încă de pe vremea lui Ceaușescu. (Onița Ani)

Oamenii așteaptă momentul în care preotul va arunca crucea din lemn în apă,iar tinerii vor sări în apă s-o scoată.

Cineva este nerăbdător și încearcă apă rece înainte de a se fi aruncat crucea în apă

În altă parte a județului Bistrița-Năsăud, pe Valea Țiblesului, se mai iese și acum la râu pentru sfințirea apelor. Iar în satele de pe aceasta vale s-a mai păstrat un obicei: timp de 8 zile după Bobotează nu se spală nimic în apele râului, pentru nu le tulbura.

În zilele noastre au rămas puține localități din Bistrița-Năsăud în care se mai merge la râu pentru sfințirea apelor. Totuși, acolo unde se mai păstrează acest obicei, apa care urmează să fie sfințită este adusă din fântânile caselor.

Florin Săsărman

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.