Jurnal de părinte: Copiii și îngrijorările lor, cum le recunoaștem
Frica și teama sunt emoții normale, uneori copiii sunt anxioși, însă dacă anxietatea persistă și devine necontrolabilă, copilul are nevoie de sprijinul părintelui și a unui specialist.
Articol editat de cristina.rusu, 8 februarie 2017, 13:52
Pentru că este săptămâna Sănătății Mentale a Copiilor am ales azi să vorbesc despre anxietatea copiilor, care se manifestă prin îngrijorări excesive, perfecționism, sensibilitate la greșeală, cu dificultăți de somn și dificultăți de oprire a gândurilor.
Frica și teama sunt emoții normale, în anumite momente și contexte copiii sunt anxioși, însă dacă anxietatea persistă și devine necontrolabilă, copilul are nevoie de sprijinul părintelui și a unui specialist.
Anxietatea multora a crescut datorită contextului în care trăim, cu multe schimbări, incertitudini, instabilitate în relații. Impredictibilitatea, respingerea și pedeapsa crește anxietatea.
Îngrijorările sunt scenarii negative, anticiparea unor consecințe negative ale unor evenimente. Că va lua o notă proastă, nu va știi la test, se va îmbolnăvi un părinte, va fi respins de un coleg sau alte evenimente catastrofale negative viitoare.
Gândurile par incontrolabile și le dau copiilor o stare de neliniște, tensiune, uneori panică, frică și teamă. Copiii spun că nu-și pot opri gândurile oricât de mult încearcă să le uite sau să se gândească la altceva.
Se simt copleșiți și au o stare de tensiune permanentă, uneori cu reacții de furie și agresivitate datorită temerilor și fricii.
„Mă gândesc la ce va fi” spun copiii și acest lucru poate să pară un lucru bun, înseamnă că ești precaut, și așa crezi că previi evenimentele negative.
Când copilul crește cu mesaje de anxietate, „ai grijă să nu pățești ceva”, cu un părinte anxios, care se îngrijorează excesiv, „sună-mă când ajungi la școală”. Un părinte care își controlează foarte mult copilul, intruziv, sau un copil care crește doar cu un părinte, crește riscul de anxietate.
1 din 4 copii se îngrijorează, îi sperie necunoscutul, incertitudinea și percep lipsa de control ca fiind catastrofică. În perioadele când învață lucruri noi, pentru mulți starea de neliniște crește și au nevoie de și mai multe reasigurări din partea adulților.
Primul pas după ce observați aceste reacții este să îi sprijiniți să vorbească despre temerile lor, să-și exprime în cuvinte frica sau teama, să înțeleagă cum gândurile le influențează modul în care se simt și că pot învăța să-și controleze îngrijorările, un subiect despre care vom vorbi la emisiunea viitoare.
Domnica Petrovai, psiholog clinician și psihoterapeut
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
