Curiozități: Mărțișorul – șnur roșu și alb sau un bănuț?
La început mărțișorul a fost o monedă. Apoi s-a transformat într-o fundiță cu roșu și alb, apoi o brățărică, apoi și-a schimbat și culorile. Acum tarabele sunt pline de așa-numite mărțișoare, dar foarte puține dintre acestea mai sunt ca cele pe care le purtam în piept în copilărie.
Articol editat de , 26 februarie 2017, 06:00
La început, mărțișorul consta într-o monedă de aur atârnată pe o sfoară făcută din două părți răsucite, una roșie, una albă. Aceasta amuletă aducea noroc și fericire. Fetele purtau mărțișorul până când înfloreau copacii, moment în care legau sfoara de trunchiul unui copac iar cu moneda își cumpărau brânză, pentru a avea o față albă și frumoasă tot anul.
Culoarea roșie a Mărțișorului vine de la sângele războinicului care a salvat Soarele din temniță, iar culoarea albă vine de la puritate.
Mărțișorul nu se poartă până la aceeași dată în toate zonele. Astfel că, în unele zone se poartă până pe data de 9 martie, în alte zone până la 12 martie sau când vișinul ori trandafirul înflorește. Un alt obicei consta în faptul că șnurul de mărțișor se agață pe ramurile pomilor înfloriți.
Mărțișorul nu este doar o tradiție a țării noastre. Acest obicei este o tradiție în România, Moldova și teritoriile locuite de români sau aromâni. Mărțișorul este întâlnit și în Albania, Macedonia sau în Bulgaria.
În unele zone, șnurul mărțișorului este legat la mână, la gât sau la pieptul copiilor de către părinți, care îl ofereau înainte de a răsări soarele, pe data de 1 martie. În alte zone, femeile legau șnurul și la animale, pentru a le proteja de rău, de foamete sau boală.
Sursa: diez.md
Ascultă Radio Antena Sibiului online AICI.