Ascultă Radio România Cluj Live

Florin Irimia despre Misterul mașinuțelor chinezești

Miercuri, 29 martie, de la ora 18:00, la Librăria Humanitas din Cluj (Str. Universităţii nr. 4), scriitorul Florin Irimia va intra în dialog cu cititorii clujeni, cu prilejul lansării celui mai nou volum de povestiri, Misterul maşinuţelor chinezeşti, apărut în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, disponibil în curînd şi în ediţie digitală.

Articol editat de cristina.rusu, 28 martie 2017, 18:00

Invitate, alături de autor: Ioana Bot şi Ruxandra Cesereanu.

Misterul maşinuţelor chinezeşti este o colecţie de patruzeci de povestiri interconectate şi tot atâtea episoade din viaţa unui (viitor) scriitor, nu neapărat cel care şi-a pus numele pe copertă, dar nici foarte diferit de el. Patruzeci de povestiri care se pot citi asemenea unor capitole de roman şi în care memoria şi ficţiunea, nostalgia şi suferinţa se completează reciproc pentru a forma un univers personal populat cu tot felul de creaturi, când blânde, când fioroase, când amuzante, când melancolice, când protectoare, când reci, când pur şi simplu ciudate.

Torturat, ca noi toţi, de un irepresibil sindrom Peter Pan, Florin Irimia porneşte, în Misterul maşinuţelor chinezeşti, în căutarea propriilor «à côté de chez…». Adică îşi retrăieşte, scriind, propria copilărie petrecută în decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmutând viaţa imediată a copilului într-o introspecţie de multe ori dureroasă.

Căci nu atât mulţimea de întîmplări comice şi de «faze», cum ar spune Ovidiu Verdeş, pe care autorul şi le aminteşte, povestindu-le cu un talent şi o plăcere evidente, sunt partea cea mai intensă a cărţii, ci căutarea obsedantă a vechilor traume, a crăpăturilor din porţelan, a punctelor freudiene de calcifiere din propria biografie, atâta vreme refulate, prin care autorul îşi citeşte, ca-n liniile din palmă, viaţa actuală.

Florin Irimia nu caută copilul pierdut, copilăria pierdută, ci, prin ele, se caută pe sine însuşi. În acest proces, ficţionalizarea, mergând până la construirea amintirilor-paravan şi la modelarea întâmplărilor în sens estetic, este uneori evidentă şi necesară: un coşmar străvechi, cu mama care-şi decapitează fiul, e retrăit în realitate odată cu moartea tragică a acesteia.

O întîmplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de către copil a jucăriilor care nu erau pentru el, îl aduce-n lumină pe tată, marele histrion al cărţii, cel care schimbă măşti şi femei ca un prestidigitator. Ei sunt cu adevărat eroii «misterelor» lui Florin Irimia, drama divorţului părinţilor (mai curând pusă-n scenă decît cu adevărat rememorată) e adevărata miză, de o tristeţe de multe ori insuportabilă, a cărţii sale.

Dincolo de toate acestea, povestirile din volum respiră o ingenuitate, o naturaleţe, o lipsă de fasoane literare care mie mi-au amintit de cărţile lui Cezar Paul-Bădescu şi mi-au plăcut mult. Sper să placă şi cititorilor. (Mircea Cărtărescu)

florin irimia

Florin Irimia (n. 1976, Iaşi), lector doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Semnează cronici literare începând cu anul 2001 în calitate de colaborator al revistelor Observator cultural, Noua literatură, Dilemateca, România literară, Timpul şi Suplimentul de cultură.

În 2009 debutează ca prozator în revista Noua literatură (sub pseudonimul Eduard Tăutu), iar în 2011 publică romanul de debut, Defekt, la Editura Brumar. Este prezent în antologia Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală (editor Igor Ursenco), apărută la Editura Herg Benet.

A mai publicat proză scurtă în revistele Familia, Timpul, Zona literară, precum şi în Ziarul de Iaşi. La Editura Polirom i-au mai apărut romanele O fereastră întunecată (2012) şi Cîteva lucruri despre tine (2014).

 

Redacția

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.

Cultural marți, 15 iulie 2025, 12:30

Scene din viața satului românesc, în expoziția ”Tradiții”

La Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca a fost vernisată expoziția de grafică „Tradiții” a artistului Horațiu Crișan, cu 31 de lucrări...

Scene din viața satului românesc, în expoziția ”Tradiții”
Cultural luni, 14 iulie 2025, 14:18

15 august – Ziua Maramureşului

Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat, luni, 14 iulie, legea care prevede ca în 15 august să fie sărbătorită, în fiecare an, Ziua...

15 august – Ziua Maramureşului
Cultural luni, 14 iulie 2025, 12:06

Ascultă teatru radiofonic în fiecare noapte, la Radio Cluj!

Vrei teatru pe care să-l savurezi în liniște? Ei, bine, Radio România a gândit o vară întreagă cu teatru radiofonic, difuzat în orele în...

Ascultă teatru radiofonic în fiecare noapte, la Radio Cluj!
Cultural duminică, 13 iulie 2025, 00:00

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Marele Gatsby

Seară de teatru radiofonic la Radio Cluj. Duminică, 13 iulie, de la ora 20:03, vă oferim spre audiție piesa Marele Gatsby de Scott Fitzgerald....

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Marele Gatsby
Cultural duminică, 6 iulie 2025, 00:00

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Bărbierul din Sevilla

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă, duminică, 6 iulie, piesa Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais. Vă invităm să o ascultați imediat după...

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Bărbierul din Sevilla
Cultural joi, 3 iulie 2025, 15:27

Programul festivalului de teatru de la Turda

Primele zile ale Festivalului Internațional de Teatru Turda au fost spectaculoase, transmite Teatrul Național ”Aureliu Manea”: zeci de...

Programul festivalului de teatru de la Turda
Cultural marți, 1 iulie 2025, 19:32

Sfântul Sinod a decis canonizarea a 16 femei cu viață sfântă

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, marți, 1 iulie, în şedinţa de lucru, canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă –...

Sfântul Sinod a decis canonizarea a 16 femei cu viață sfântă
Cultural marți, 1 iulie 2025, 17:06

240 de ani de la Martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan

Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană și Fundația Transilvania Leaders ne invită joi, 3 iulie, de la ora 18:00, în...

240 de ani de la Martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan