Animal de companie: Reptilele și inteligența

Salut şi bine v-am găsit la o nouă ediţie, una cu sânge rece de această dată.

Articol editat de cristina.rusu, 27 aprilie 2017, 06:00 / actualizat: 27 aprilie 2017, 10:45

Pentru azi, m-am gândit să vă povestesc puţin despre câteva aspecte legate de inteligenţa reptilelor. E bine de ştiut că nu doar oamenii sunt fiinţe inteligente. Suntem obişnuiţi să auzim ştiri despre: primate care au învăţat să folosească simboluri pentru a comunica cu oamenii, sau despre câinele Chaser care ştie peste 1000 de cuvinte.

Despre inteligenţa corbilor ştie toată lumea iar când vine vorba de elefanţi ştim că aceştia se pot recunoaşte în oglindă iar delfinii posedă o oarecare înţelegere a numerelor. Ce ştim însă despre inteligenţa reptilelor?

Din păcate, până de curând foarte puţini cercetători au încercat să studieze inteligenţa şerpilor, a ţestoaselor sau a şopârlelor. În general se credea că acestea sunt doar nişte animale simple, conduse de instincte.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Lincoln, Anglia au vrut să vadă cum se descurcă o ţestoasă într-un labirint. Rezultatele au fost surprinzătoare, ţestoasa nu alegea la întâmplare pe unde să meargă, ci se folosea de memorie şi diverse repere vizuale pentru a ajunge în capătul labirintului unde o aştepta o căpşună. Şi mai interesant a fost faptul că atunci când labirintul a fost acoperit astfel încât ţestoasa să nu mai vadă reperele exterioare aceasta a apelat la o altă strategie de a rezolva labirintul şi de a ajunge la căpşună.

Această flexibilitate comportamentală sau abilitatea de a-şi schimba comportamentul în funcţie de condiţiile din mediu nu a mai fost observată până acum la reptile şi se credea că este specifică doar pentru unele mamifere şi păsări.

Alţi cercetători au încercat să vadă dacă şi alte specii de reptile au această capacitate şi au observat că şi nişte şopârle mici şi verzi din zona tropicală, denumite Anole, pot să-şi schimbe strategia de hrănire în funcţie de circumstanţe.

S-a mai observat şi că membrii unei specii de varan, dacă sunt puși în faţa unei probleme pentru a ajunge la mâncare, se prind cum să rezolve problema iar a doua oară o rezolvă mult mai repede. Acestea sunt semne clare că varanul are capacitatea de a învăţa.

Alte studii în care cercetătorii au ales să folosească ţestoase sau o specie de şopârle numite agame, au arătat că reptilele, deşi în general sunt specii solitare, adică preferă să trăiască singure, sunt capabile să înveţe una de la alta prin procesul de observare.

Acest aspect se numeşte învăţare socială şi până de curând nu se credea că reptilele pot fi capabile de aşa ceva.

Un lucru interesant care a ieşit la iveală în aceste studii este că dacă temperatura nu era optimă pentru fiecare specie cu care s-a lucrat, reptilele nu mai erau capabile să rezolve problemele. Aceste rezultate ne arată cât de importantă este temperatura adecvată pentru reptile şi că dacă este prea frig sau prea cald acestea intră într-o stare de repaus.

Cel mai probabil temperaturile inadecvate, folosite în experimente, au stat în calea înţelegerii inteligenţei la reptile, până acum.

Cel mai probabil în următorii ani vom auzi despre descoperiri tot mai interesante legate de inteligenţa acestor fiinţe cu sânge rece.

Acum că ştim despre reptile că sunt capabile sa gândească şi să rezolve diverse probleme, dar sunt atât de dependente de condiţiile exterioare, datoria noastră este să le creem un mediu optim în care acestea să poată duce o viaţă cât mai complexă și plină de momente pozitive.

Atât pentru azi, până săptămâna viitoare vă doresc zile cu soare!

Carina Matei/Vlad Vancia

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.