Legenda comorii din dealul Țâglă, de la Budești
Este un lucru bineștiut că pe urmele legendelor se află atât istoricii, cât și căutătorii de comori, așa că de ce nu ar fi și…presa? Căci, iată ce am auzit într-un sat de dincolo de Lechința…
Articol editat de cristina.rusu, 2 mai 2017, 10:30 / actualizat: 8 mai 2017, 12:25
În comuna Budești, din zona așa-zisă de câmpie a județului Bistrița-Năsăud, circulă o legendă conform cărei, într-un deal din zonă ar fi fost îngropată în vechime o căldare cu monezi de aur, ca și un clopot de aramă, care încă nu au fost descoperite.
Locul este privit cu circumspecție și acum de către săteni, pentru că de el se leagă tot felul de povești bizare.
Hedeș Floarea, una dintre bătrânele satului Budești Fânațe, își amintește că, exact peste acel deal, trecea demarcația trasată după Dictatul de la Viena:
Era pază cu militari. Aicea era România, iar dincolo era Ungaria! M-am dus și eu pe dealul acela de câteva ori și m-am uitat, dar nu am văzut nimica, spune bătrâna.
În aceeași casă, fiica Hedeș Susana a auzit și ea despre legenda aceasta:
Se spune că este o căldare cu bani, cu nu știu ce, îngropată în Țâglă. O comoară!
Ei bine, Țâglă nu este ceea ce s-ar putea crede, ci numele unui deal, povestește Ioan Hedeș, care a copilărit într-o casă din vecinătatea dealului:
Fiind un deal mai ascuțit, oamenii i-au spus Țâglă. Nu de la șirepuri, cu care se acoperă casa, ci Țâglă, că oamenii de aici nu știau că la șirepuri le zice și țigle. Acolo, pe deal, se presupune că a fost un sat, acuma multe sute de ani. Și se presupune că oamenii ar fi îngropat în deal un clopot de la biserica din satul acela, când or venit niște năvălitori, niște hoarde. Și se mai spune că odată, mai încoace, cineva s-o apucat să sape acolo, noaptea, dar dimineața s-o trezit că sapă la vreo cinci sute de metri, în groapa lui Tifa, într-o vale. Asta înseamnă că îi pus cu blestem!
Că, încă o chestie: pe fața dealului unde bate soarele, era un loc de pășune. Și era un om la care îi spunea Mândru Ionaș, că tot veche e și povestea asta. Și era pe deal cu oile la pășunat și s-o dărâmat dealul și l-o îngropat cu oi cu tot! Se poate să fie o comoară acolo dar îi cu blestem îngropată! ne povestește, adâncit în vremi, badea Ioan.
Dar să vedeți ce a auzit despre acel loc Vasile Codrea, primarul comunei:
Se vorbește că acolo ar fi ascuns un ceaun cu bani. Și se mai vorbește că, o dată pe an, se mișcă banii în acel ceaun și că se pot auzi! Erau vremuri în care tinerii de atunci, bătrânii de 60 – 70 de ani de acum, mergeau o dată sau de două ori pe an pe deal și puneau urechea pe pământ, ca să audă monedele când se mișcă și să dea de acea avere, povestește, amuzat, d-l Vasile Codrea. (Dar, cărui primar nu i-ar plăcea ca zona sa să mișune de turiști în căutare de comori?)
Tot de la domnull Codrea aflăm că, în anii ’70, în Dealul Țâglă au săpat arheologii de la Muzeul Județean și că au scos din pământ, printre altele, și monezi vechi. Unele dintre ele sunt expuse la muzeul din comună, situat în Căminul Cultural și mergem să vizităm muzeul. Dar, de căldarea cu bani, nici vorbă s-o fi găsit cineva până acum!
Aici este și muzeul comunei Budești
Dumiriți fiind cu poveștile din sat, mergem la Muzeul Județean din Bistrița să întrebăm arheologii dacă povestea aceasta a ajuns și la urechile lor.
Nu a ajuns numai povestea, au ajuns chiar și niște obiecte, podoabe de secol XII – XIII, deci a existat acolo o așezare medievală timpurie. Nu este doar o legendă! În jurul Bistriței sunt multe tezaure descoperite, nu?
La Sărata, un tezaur de 10 mii de monede de început de secol XIV; la Visuia, la Slătinița, la Dumitra, în Bistrița, s-au găsit de-a lungul vremii comori, tezaure de monede sau piese de podoabă, care arată faptul că aici a fost un centru de putere în regiune în evul mediu, ca și în antichitate! ne spune Corneliu Gaiu, directorul muzeului județean. Și mai este și povestea cu comoara găsită de o scroafă, la Dipșa, despre care știm mai demult.
Hm, am înțeles. Dar noi, ca să gasim comoara din dealul Țâglă, cum trebuie să procedăm? Știti pe cineva cu un detector de metale, care ne poate proteja și de necazuri?
Să mai cumpănim, nițel!
Florin Săsărman
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
