Opt locuri în care să te îndrăgosteşti de România

Articol editat de cristina.rusu, 14 octombrie 2017, 18:00

De la Delta Dunării, la seducătorul oraş Sibiu, din Transilvania, o rută cu peisaje de neocolit, printre cetăţi medievale şi legende cu vampiri

România arată din ce în ce mai mult ca o destinaţie de vacanţă: castele de basm şi cetăţi medievale, fortăreţe izolaate care ne povestesc legende cu vampiri, biserici pictate în culori vii, munţi stâncoşi şi coline line, sate tradiţionale ce par din alte vremuri şi peisaje fantastice, pentru a te bucura de natură, sport şi studierea păsărilor.

1. Castelul Bran şi legenda lui Dracula

Există puţine ţări în care o legendă domină aproape complet imaginea sa turistică. Asta se întâmplă cu România şi cu Dracula. Iar locul cheie este Castelul Bran, cu turnurile şi crenelurile sale, ce domină un vârf de munte din Transilvania, înconjurat de păduri şi de ceaţă. O întreagă industrie se alimentează din proasta sa faimă.

Exteriorul este demn de un film de groază, iar interiorul este oricum numai strălucitor nu, cu pereţi albi şi o curte plină de muşcate. Legenda spune că Vlad Ţepeş (care a inspirat personajul contelui Dracula) a fost întemniţat aici, iar turiştii merg pe urmele lui printr-o serie de curţi şi pasaje secrete.

Castelul lui Dracula a fost abandonat timp de mai multe secole, până când, în 1920, a fost cedat reginei Maria a României, ca semn de recunoştinţă faţă de eforturile sale de a păstra ţara unită; de fapt, în fortăreaţă există mai multe informaţii despre regină decât despre personajul creat de Bram Stoker.

Există mai multe case şi pensiuni de sejur la Bran, deşi majoritatea vizitatorilor vor petrece doar o zi, venind de la Braşov. De la Bran, de obicei, vizita se încheie cu o ascensiune spre Poiana Braşov, o mică staţiune de schi cu 20 de pârtii, unde se spune că a fost filmat „Cold Mountain” (2003).

2. Artă la cote maxime în Bucovina

Ascunse pe versantul estic al Carpaţilor, mănăstirile pictate ale Bucovinei, declarate bunuri de patrimoniu mondial, sunt un exemplu al tradiţiei ortodoxe, cu influenţe romane, din România.

Ele sunt cele mai originale ale creştinismului, iar frescele lor reînvie pasaje biblice, până la asediul Constantinopolului, din secolul al XV-lea. Mănăstirile au fost construite mai ales la ordinul domnitorului Ştefan cel Mare, care a fost ulterior canonizat.

În total, există o jumătate de duzină de mănăstiri, întinse pe o zonă vastă a Bucovinei, caracterizate în principal de frescele lor exterioare, multe dintre acestea reuşind să supravieţuiască relativ intacte în iernile dure din regiune. Multe dintre aceste biserici au şi mici muzee. Principalele sunt mănăstirea Arbore (predominant verde), Humor (cu roşu şi brun), Voroneţ (albastru), Moldoviţa (ocru) şi Sucevita (verde).

3. Estuarul unui fluviu lung

După ce parcurge peste 2.800 kilometri în întreaga Europă şi traversează multe ţări, Dunărea creează zone umede imense în estul României, înainte de a se vărsa în Marea Neagră.

În oraşul Tulcea, fluviul se împarte în trei braţe principale, dând naştere unei întinderi de 4.000 de kilometri pătraţi de mlaştini, insule de stuf şi bănci de nisip. În cadrul protecţiei mediului al Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării, regiunea a devenit un refugiu pentru peşti şi păsări.

Este un loc fantastic pentru ornitologi, pescari şi oricine doreşte să scape de zgomotul cotidian. Puteţi vedea specii cum ar fi dumbrăvencele, vulturii europeni, egretele mari şi chiar unul sau doi albinari.

Cel mai mare oraş port din deltă este Tulcea, de unde pornesc multe excursii cu barca în această vastă zonă umedă şi al cărui port adormit, Sulina, este principala atracţie. La mijlocul secolului al XIX-lea a fost ales ca sediu al Comisiei Europene a Dunării, o iniţiativă multinaţională timpurie, care a transformat canalele deltei într-o rută navigabilă. Până aici ajung ruşi, greci, turci, iranieni, britanici, francezi, germani, creând o atmosferă cu adevărat internaţională şi chiar de lux… Cel de-al Doilea Război Mondial a distrus proiectul, dar ceva tot a rămas.

4. Călătorie în timp în Maramureş

Maramureşul este, pentru mulţi călători, cea mai frumoasă regiune din România. Este, de asemenea, cea mai tradiţională, presărată cu biserici din lemn şi gospodării cu porţi sculptate. Simţi aici că te întorci cu 200 de ani în urmă, la bordul unei maşini rudimentare.

Printre pajiştile populate de ţărani îmbrăcaţi pitoresc, este ca şi cum ai fi într-o poveste a fraţilor Grimm. Aceasta este inima României medievale şi folclorice, unde supravieţuieşte ultima cultură rurală din Europa. Ca nişte suliţe negre ce despică pantele împădurite din nordul României, bisericile din lemn din Maramureş sunt totodată austere şi frumoase, cu acoperişuri din ardezie şi clopotniţe gotice ascuţite.

Interiorul rafinat este pictat cu fresce cu teme biblice, unele dintre ele din secolul al XIV-lea. În zilele de duminică, localnicii se îmbracă în costume tradiţionale, pentru a participa la slujbă, de exemplu, la biserica rurală din Budeşti, tot din lemn, una dintre cele mai frumoase (şi mai mari) din Maramureş.

Una dintre vizitele clasice în zonă este la mormintele cu cruci pictate şi versuri amuzante din cimitirul de la Săpânţa: fiecare cruce spune o poveste, o activitate tradiţională a zonei.

5. Bucureşti: cafenele, cartiere rezidenţiale şi amintiri din comunism

În ciuda reputaţiei sale proaste, Bucureştiul este un oraş dinamic şi distractiv, în care vestigiile comunismului coexistă cu cel mai neîngrădit capitalism. Mulţi călători petrec doar o noapte în oraş, în trecere spre Transilvania sau Carpaţi, dar merită să petreceţi mai mult timp, pentru a vedea cafenelele moderne, unele biserici ortodoxe, vile elegante în stil Art Nouveau şi unele vestigii comuniste uluitoare, ca Palatul Parlamentului.

Considerat o incredibilă risipă a dictaturii şi, totodată, un impresionant eşantion de materiale şi stil tradiţional, majoritatea vizitatorilor conchid că parlamentul ţării este un amestec din ambele. Indiferent de scopul său sinistru, emoţiile stârnite de fosta „Casă a Poporului”, similară ca mărime cu Taj Mahal sau cu Pentagonul, este una dintre cele mai mari clădiri din lume şi trebuie să o vezi ca să crezi.

6. Cluj-Napoca: pe urmele vampirului

Transilvania de Nord este acoperită de un peisaj montan frumos, nepopulat, cu o notă de Bram Stoker, ca o atracţie turistică suplimentară. Acestea sunt motivele de bază pentru călătoria prin nordul Transilvaniei.

Inima regiunii este Cluj-Napoca, al doilea oraş ca mărime din România, care are acum cafenele boeme, restaurante, festivaluri de muzică, cluburi de noapte şi baruri, fiind şi un centru al artei contemporane din ţară.

Pentru atmosfera sa juvenilă şi viaţa de noapte trebuie să îi fie recunoscător miilor de studenţi. Clujul are din ce în ce mai mulţi vizitatori, prin creşterea zborurilor către mai multe oraşe europene, deşi în mod normal se dispersează spre Braşov, Sibiu sau Sighişoara.

Clujul are o arhitectură frumoasă, de la a doua cea mai mare biserică gotică din România, până la clădiri baroce şi turnuri medievale, precum şi numeroase galerii şi grădini. În centrul vechi vom găsi, de asemenea, restaurante pitoreşti şi case istorice, iar în cartierul studenţilor sunt centre de scriitori şi cafenele minunate, plus o frumoasă grădină botanică şi un impresionant cimitir maghiar.

De aici, călătorii se îndreaptă adesea spre Bistriţa, pe urmele vampirilor, care, de obicei, dezamăgesc, deoarece cu clădirile sale renascentiste în tonuri pastelate are puţine asemănări cu „Bistritz” descris în romanul lui Bram Stoker. Şi la 45 de kilometri la est de Bistriţa ne aşteaptă Pasul Tihuţa, cu Hotelul Castel Dracula, perfect pentru a citi romanul încă o dată, mai ales când se lasă noaptea şi vântul urlă în vale.

7. Drumeţii de poveste în Carpaţi

Ne găsim în faţa unor păduri dense, care par a fi desprinse din poveştile fraţilor Grimm: urşi, lupi, râşi, mistreţi şi cărări de munte accidentate sau trasee bine marcate, plus o reţea de cabane pentru a te încălzi. Aceste vârfuri pot fi accesate atât din Transilvania, cât şi din Moldova.

Munţii Retezat, cu aproximativ 80 de lacuri glaciare şi înălţimi mai mari de 2.000 de metri, prezintă o zonă spectaculoasă a Carpaţilor sudici. Este cea mai veche rezervaţie naturală din România şi se laudă cu fauna şi cu traseele sale abrupte.

Excursioniştii se pot simţi copleşiţi de o astfel de ofertă de trasee (în total 516 kilometri), majoritatea pentru plimbari de peste cinci kilometri. Oraşul Haţeg, la nord de rezervaţie, este o bază bună pentru excursionişti, şi este, de asemenea, în apropiere de rezerva mica de bizonii, unele mănăstiri şi cetăţi mici, şi Sarmizegetusa Regia, cu vestigii dacice ancestrale.

8. Sate săseşti şi biserici fortificate

În secolul al XII-lea saşii au fost invitaţi să se stabilească în unele zone ale Transilvaniei româneşti, pentru a apăra graniţele regatului ungar de atunci de ameninţările tătare şi turceşti.

Moştenirea sa arhitecturală, o serie de biserici fortificate, turnuri de veghe şi ziduri de piatră sunt presărate în peisajul dintre Sighişoara şi Sibiu. Majoritatea călătorilor vizitează biserica fortificată de la Biertan, dar merită, de asemenea, vizitate şi Viscri, Mălăncrav şi Alma Vii.

Satele romantice îndepărtate din zona Târnavelor au virtutea de a cufunda vizitatorii în trecutul Transilvaniei.

Răspândite între Sighişoara şi Sibiu, bisericile flancate de turnuri de veghe şi ziduri puternice se ridică peste satele în ruină. Deşi majoritatea locuitorilor saşi au început să părăsească aceste sate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, amprenta germanică a rămas în bisericile lor, şi încă ceva, chiar mai neobişnuit: încă poţi auzi câte un sătean vorbind germana.

În împrejurimi există hanuri cu specific medieval şi activităţi ciudate, cum ar fi plimbările cu căruţa, sau şansa de a vedeaa ciobanii sau fierarii în plină activitate.

RADOR

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.