Clujul neștiut – ”Bârlogul lui Faust”
Bârlogul lui Faust – foto: studentpress
Articol editat de cristina.rusu, 26 octombrie 2017, 13:49 / actualizat: 27 octombrie 2017, 18:19
Bârlogul lui Faust – foto: studentpress
Articol editat de cristina.rusu, 26 octombrie 2017, 13:49 / actualizat: 27 octombrie 2017, 18:19
Persecutat de autorităţile comuniste, Lucian Blaga fusese la începutul anilor 50 un simplu bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. Înghesuit într-un cotlon, marele poet s-a apucat de monumentala traducere a lui Faust de Goethe, considerată şi azi una dintre cele mai reuşite.
Mircea Popa: Fiind scos din învăţământ, a primit un post de cercetător tot la Institutul de Filosofie al Academiei, filiala Cluj. Pe urmă a fost bibliotecar la Biblioteca Academiei din Cluj, unde a lucrat în anii ’50-’60. A primit comanda de a realiza traducerea lui Faust. A început să lucreze cu un mare entuziasm la această traducere.
Şi directorul bibliotecii de pe atunci s-a gândit să-i creeze condiţii mai favorabile. Şi i-a acordat o cămăruţă. Şi pe uşa acestei încăperi scrie şi astăzi “Bârlogul lui Faust, sau sala nebănuitelor trepte”. Traducerea lui Blaga este una din cele mai frumoase traduceri ale celebrei opere a lui Goethe, întrucât a încercat să ridice la nivelul textului original traducerea sa.
Ovidiu Moldovan: — Într-adevăr, pe uşa cămăruţei dintre etajele 1 şi 2 al BCU există o inscripţie cu menţiunea “Bârlogul lui Faust”, ca aluzie la munca titanică de traducător făcută de Blaga aici. Nişte trepte abrupte te conduc într-o încăpere îngustă, al cărei mobilier se compune din biroul la care lucra poetul, trei scaune tapițate donate de familia Octavian Goga şi un cufăr dăruit bibliotecii de fiica Elenei Daniello.
Despre doctoriţa Elena Daniello se spune că ar fi fost muza lui Lucian Blaga şi că o urmărea zilnic cu privirea de la geamul cămăruţei, atunci când aceasta se deplasa spre cabinetul dentar.
Treptat, bârlogul lui Faust devine loc de pelerinaj pentru admiratorii poetului, dar şi pentru amatorii de curiozităţi istorice:
Győrfi Dénes (bibliotecar): Este un punct de atracţie bârlogul lui Faust. Deja începe să intre în conştiinţa publică şi deja au venit şi vizitatori, care au auzit ceva şi au vrut să le arătăm unde e bârlogul. Într-adevăr, acolo, în încăperea respectivă, a tradus Blaga Faust şi acolo primea şi personalităţi de marcă ale Clujului. Deci a fost şi un punct de întâlnire între intelectuali, care mai ţineau legătura cu Blaga (că unii au evitat să se mai întâlnească cu Blaga după ce a intrat în dizgraţie).
Ovidiu Moldovan: — Lucian Blaga a trăit decenii de-a rândul printre clujeni, devenind un fel de simbol al oraşului de pe Someş.
La ideea lui Mircea Eliade (care îl numea în corespondenţă “maestre)”, marele poet a fost propus în 1956 la Premiul Nobel pentru Literatură.
Din păcate autorităţile comuniste nu au sprijinit acest demers, Lucian Blaga fiind catalogat drept “filosof idealist” şi marginalizat în consecinţă.
Andrea Nagy/Ovidiu Moldovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
O clădire de pe la 1400, din centrul istoric al Clujului, stă peste veacuri mărturie a unui moment istoric foarte important pentru întregul...
Clujul a redevenit, preţ de o săptămână, capitala cinematografiei prin festivalul internaţional TIFF. Puţini mai ştiu însă care au fost...
Pentru cei care se întreabă ce caută o statuie a lui Mihai Viteazul la Cluj, sau insinuează că ar fi fost adusă aici doar ca o contrapondere...
Să descinzi din zeul Marte şi să fii hrănit de mic de o lupoaică te recomandă automat în Antichitate drept un mare războinic, lucru care s-a...