Clujul neștiut – Dealul Cetățuie

Articol editat de cristina.rusu, 27 noiembrie 2017, 06:00

Cine vrea să înveţe paraşutism, trebuie să se lanseze controlat de pe Turnul Paraşutiştilor. Puţini ştiu însă că această structură metalică s-a ridicat peste reduta fostei cetăţi austriece, aşa cum puţini ştiu că actualul Hotel Belvedere din Cluj acoperă un fost bastion al acestei fortăreţe.

Doar două porţi au mai rămas funcţionale din ceea ce odinioară se numea Cetatea Norilor şi avea rolul, pentru habsburgi, să controleze militar oraşul de la poale.

Vladimir Bogosavlievici (istoric): Habsburgii şi-au dat seama de valoarea strategică. Şi având în vedere că acest deal reprezintă din punct de vedere geologic a treia altitudine a Clujului după Făget şi Zorilor, la ordinele contelui de Steinville, comandantul guvernator al Transilvaniei, se ridică o cetate. A fost construită în formă de stea, între 1715-1735 (Giovanni Morando Visconti este arhitectul)

Şi poarta, deci calea pe care urcăm noi de obicei, se numea Poarta Apei. Locul în care este plăcuţa, în care se arată că Stephan Ludwig Roth, pastorul sas şi partizan al revoluţionarilor români (el a şi fost spânzurat acolo de aristocraţia maghiară), se numea Poarta Vieneză. Acestea două au mai rămas. Iar unde e Turnul Paraşutiştilor astăzi, e reduta.

Ovidiu Moldovan: — Deşi ca nativ clujean am hoinărit nu odată pe Cetăţuie, simt nevoia să-mi reîmprospătez memoria. Şi pentru aceasta iau dealul în piept, pentru a ajunge finalmente pe Aleea Scărilor, care duce chiar în vârf.

Dealul Cetăţuie care străjuieşte Clujul pare un loc privilegiat. Eşti în mijlocul naturii şi totuşi deasupra oraşului. Te bucuri de trilurile păsărelelor, iar în fundal se aude zgomotul de maşini, parcă te afli la confluenţa a două civilizaţii. E un loc sălbatic şi în acelaşi timp amenajat. E un loc care are poezia lui, îţi oferă o panoramă nemaipomenită asupra Clujului. E un loc de promenadă şi de recreere în acelaşi timp, pentru că poţi să vii şi însoţit de copii.

O familie de sportivi îmi atrage atenţia, prin curajul cu care înfruntă cele 234 de trepte:

– E foarte bună pentru cei care vor să-şi crească rezistenţa, viteza. Recomand aceste scări pentru alergare, iar tatăl meu, care are 69 de ani, aleargă tot aici.
– Mă simt bine, chiar. Şi de obicei vin şi mai fac asta. Şi joc fotbal odată pe săptămână. Secretul e mişcarea, alimentaţia.

Ovidiu Moldovan: — Trec de crucea care comemorează eroii paşoptişti şi ajung la hotelul Belvedere, unde am o altă întâlnire interesantă:

Am venit din Ungaria după 20 de ani. Noi am venit pe partea asta, e o mizerie extraordinară. Scările sunt foarte periculoase, am văzut că pe o parte s-au modernizat, dar în cealaltă parte nu. Eu zic că asta este un simbol al Clujului şi că ar trebui să se investească mai mult. Nu se pune accent pe turism. În Ungaria este total diferit: dacă găsesc o băltoacă, deja fac un bazin şi vin o grămadă de bani.

Ovidiu Moldovan: — După decăderea ca importanţă strategică a fortificaţiilor de pe Cetăţuie, dealul a devenit treptat o mahala până la venirea comuniştilor, care au consolidat versantul, au demolat cocioabele şi au construit câteva blocuri.

Cine merge azi pe cetăţuie dinspre podul Elisabeta, are surpriza neplăcută să dea peste gunoaie, trepte surpate, chiar lucrările de consolidare aflându-se într-o fază înaintată de degradare, deşi toată lumea ştie cât de instabil e dealul cu pricina.

Andrea Nagy/Ovidiu Moldovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.