Prima pagină » Clujul neștiut » Clujul neștiut: Baba Novac

Clujul neștiut: Baba Novac

Baba Novac

Articol editat de cristina.rusu, 4 decembrie 2017, 06:00

Un haiduc devenit general, datorită vitejiei şi a numeroaselor fapte de arme în slujba lui Mihai Viteazul, astfel s-ar putea rezuma destinul acestui camarad de luptă al domnitorului unirii, care l-a însoţit de la sediul garnizoanei turceşti de la Ada Kaleh, până la memorabila luptă de la Şelimbăr.

Personajul e imortalizat în bronz în faţa Turnului Croitorilor din Cluj, aproape de locul în care şi-a dat ultima suflare.

Tudor Sălăgean: Baba Novac a avut un rol decisiv în bătălia de la Şelimbăr, din 28 octombrie 1599; bătălia prin care Mihai a învins până la urmă, după o luptă foarte grea, armata transilvăneană a lui Andrei Báthory şi a devenit domnul Transilvaniei.

Existau trupe regulate care aveau soldă şi care era achitată în momentul în care Mihai reuşea să obţină nişte bani, dar existau aceste trupe de haiduci care nu erau plătiţi, ci se întreţineau din jefuirea adversarilor.

Existau momente în care aceste trupe de haiduci nu jefuiau doar duşmanii, ci jefuiau şi propriii aliaţi şi populaţia supusă domnului Mihai: de exemplu jaf săvârşit de haiducii lui Baba Novac la Huedin în anul 1600.

Ovidiu Moldovan: La Şelimbăr, se spune, Baba Novac ar fi pus la picioarele lui Mihai armurile căpeteniilor transilvănene învinse.

Nobilimea maghiară nu a uitat această umilinţă, iar în 1601, când se afla în solie la generalul Basta în Cluj, l-a prins şi l-a condamnat la moarte. Acuzaţia formală era de trădare la turci, deşi trecutul său antiotoman nu lăsa loc de nicio bănuială.

Supliciul a avut loc în Piaţa Unirii de azi şi s-a păstrat până acum chitanţa cu plata a doi florini către călăii care l-au schingiuit până la moarte pe vestitul căpitan de haiduci.

Tudor Sălăgean: Practic el a fost legat de o bârnă orizontală, proţap, şi a fost învârtit în jurul focului. Execuţia a fost urmărită atât de o mare mulţime aflată în piaţă, cât şi de generalul Basta, de la o fereastră a unei clădiri din piaţa centrală a oraşului.

După această execuţie extrem de atroce, trupul lui Baba Novac a fost tras în ţeapă, iar această ţeapă a fost expusă lângă Turnul Croitorilor din Cluj. Era cel mai important drum comercial care trecea prin zona Clujului, astfel încât toată lumea putea să vadă trupul executaţilor care erau expuşi acolo.

Mai târziu cu câteva luni, în august 1601, Mihai Viteazul a venit iarăşi în Cluj. Şi în locul în care fusese expus trupul lui Baba Novac a ridicat un steag, onorându-l în acest fel pe marele său prieten şi camarad.

Numele celebrului haiduc Baba Novac, sârb la origine după unii, timocean după alţii, s-a păstrat în timp şi a dat numele mai multor localităţi din ţară: Baba Novăceşti, Novaci şi altele.

Strada Gruia din Cluj-Napoca, o stradă de altfel importantă, a fost numită după numele fiului său mai mare, Gruia Novac, şi el un vajnic comandant de haiduci.

Andrea Nagy/Ovidiu Moldovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.