Clujul neștiut: Catedrala Ortodoxă
Catedrala Ortodoxă din Cluj
Articol editat de cristina.rusu, 11 decembrie 2017, 06:00
Catedrala Ortodoxă din Cluj
Articol editat de cristina.rusu, 11 decembrie 2017, 06:00
Pe vremuri de restrişte şi nu numai, românii s-au adunat în jurul Bisericii, privită ca un centru de rezistenţă spirituală.
La fel s-a întâmplat şi în timpul dramaticelor evenimente din 22 decembrie 1989, când Catedrala Ortodoxă din Cluj şi-a deschis porţile pentru revoluţionari şi în dangăt de clopote a anunţat parcă prohodul regimului dictatorial ceauşist.
Preasfinţia Sa Iustinian al Maramureşului era pe atunci episcop vicar la Cluj şi a trecut peste ordinele superiorilor săi, ca şi peste avertismentele Securităţii.
Ascultaţi peste timp mărturia consemnată de colegul meu, Vasile Tomoiagă:
Preasfinţitul Iustinian: Urla toată lumea: “Noi suntem cu Biserica!” Cerea să se tragă clopotele. Era ca un vulcan care fierbea. Dar delegatul de la Bucureşti a chemat preoţii la catedrală, a interzis şi a dispus să nu cumva să se tragă clopotele, că ne costă viaţa.
Fac mărturie înaintea lui Dumnezeu şi înaintea istoriei: am dat poruncă să se deschidă catedrala şi să se tragă clopotele! Deodată s-au deschis uşile catedralei şi au început să tragă toate clopotele. Când au început clopotele catedralei să tragă, a început să urle tot Clujul. Toate bisericile stăteau cu mâna pe funie şi aşteptau semnalul. Aşa a început revoluţia în Cluj.
Ovidiu Moldovan: Pe la început, Catedrala Ortodoxă din Cluj a fost concepută ca un simbol al românismului în oraşul de pe Someş revenit, odată cu Transilvania, la patria mamă. Iar locul actual din Piaţa Avram Iancu trebuia să fie o contrapondere la Piaţa Unirii de azi, cu Biserica Sf. Mihail şi ansamblul statuar al lui Matei Corvin.
Vladimir Bogosavlievici (istoric): Se vorbea în vreme ca locaţia să fie sus pe Cetăţuie, să fie un fel de Acropolă românească, care urma să aibă şi un palat al Primăriei şi un muzeu. Până la urmă s-a obţinut acest teritoriu, care iniţial era un parc, parcul Elisabeta, care mergea până în actuala Piaţă Ştefan cel Mare. Locul a fost dat de către Primăria Clujului gratuit.
Era în 1919, nu erau bani. Consiliul Dirigent dă 2 milioane de coroane. Concursul de 7 proiecte a fost. A câştigat un proiect cu pseudonimul INRI (Iisus Nazarineanul regele iudeilor), realizat de doi arhitecţi bucureşteni, Constantin Pomponiu şi George Cristinel.
Dacă ne uităm puţin, Catedrala Ortodoxă nu respectă punctele cardinale: altarul trebuia să fie la răsărit (altarul e la nord). Pentru că nu mai aveau spaţiu, deja toată piaţa era construită. Scheletul acestei catedrale e din fier beton, cu cărămidă în el. Şi deasupra s-au făcut lucrările acestea de piatră.
În 7 octombrie 1923 s-a pus piatra de temelie: a venit prinţul moştenitor, Carol, a venit primul ministru I.C. Brătianu şi reprezentanţii de seamă ai Guvernului României. De ce I s-a dat hramul Adormirea Maicii Domnului? Pentru că Armata Română, în 15 august 1916, a trecut Carpaţii.
Ovidiu Moldovan: Construită în stil românesc neobizantin, Catedrala Ortodoxă din Cluj e rezultatul unor eforturi de peste un secol, ultimele turle fiind completate de Mitropolitul Bartolomeu, trecut la Cele Veşnice. Astăzi avem satisfacţia să vă anunţăm cele mai noi roade ale restaurării din interior prin vocea lui Vasile Manea, expert în iconografia bizantină:
Vasile Manea: Multă vreme, spaţiile în care se aprindeau lumânările erau în interiorul bisericii. Şi într-atâta a fost de acoperită prin depuneri de funingine, încât nu se mai vedea nimic. La un moment dat erau pereţii aproape negri. Pictura din biserică treptat s-a degradat.
Clujenii care au intrat în catedrală au remarcat de câţiva ani o schelă; ea va fi cu totul înlăturată şi veţi vedea că a fost realizat un pantocrator în mozaic (nu e doar pantocratorul, e toată cupola finalizată).
În continuare se va coborî cu lucrarea şi în spaţiile laterale: în stânga-dreapta se va reprezenta tradiţional Naşterea Domnului şi Învierea.
Fiecare bucăţică din piatră, de un centimetru pe un centimetru sau mai mică, e aşezată cu penseta. Tehnica aceasta de mozaic e cea mai potrivită pentru că e cea mai trainică. Şi în plus, sticla de Murano nu se mai decolorează, deci nuanţele alese la început rămân pentru totdeauna.
Odată cu înlocuirea frescelor originale cu picturi în mozaic, Catedrala Ortodoxă din Cluj va căpăta o nouă strălucire, continuându-şi menirea de centru de gravitaţie al ortodoxiei în municipiul de pe Someş.
Rangul mitropolitan pe care l-a căpătat, dar şi organizarea monastică din interior, sunt tot atâtea garanţii ale puterii sale de iradiere spirituală.
Andrea Nagy/ Ovidiu Moldovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Clujul a redevenit, preţ de o săptămână, capitala cinematografiei prin festivalul internaţional TIFF. Puţini mai ştiu însă care au fost...
Pentru cei care se întreabă ce caută o statuie a lui Mihai Viteazul la Cluj, sau insinuează că ar fi fost adusă aici doar ca o contrapondere...
Să descinzi din zeul Marte şi să fii hrănit de mic de o lupoaică te recomandă automat în Antichitate drept un mare războinic, lucru care s-a...
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome la activ, precum Biblioteca Centrală...