Ascultă Radio România Cluj Live

Maria Rosetti – prima femeie gazetar din România, o franco-scoţiană cu dragoste de neamul românesc

Marţi, 13 februarie, se împlinesc 125 de ani de la trecerea la cele veşnice a Mariei Rosetti, prima femeie gazetar din România, în epoca în care această meserie era dedicată exclusiv bărbaţilor. Maria Rosetti este şi o figură centrală a celor întâmplate în perioada Revoluţiei de la 1848, devenind unul din simbolurile istoriei noastre, după ce a apărat idealurile naţionale alături de soţul ei, C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Romane, jurnalist, revoluţionar şi fondator al Partidului Naţional Liberal, membru al marii familiei de boieri Rosetti.

Maria Rosetti
Foto: Maria Rosetti

Articol editat de Carmen Sas, 13 februarie 2018, 09:30 / actualizat: 15 februarie 2018, 11:02

Maria Rosetti

Maria Rosetti

 

Marie Grant, pe numele ei la naştere, a văzut lumina zilei la 25 februarie 1819, la Plymouth, orașul Guernsey, din Scoția, fiind fiica căpitanului scoţian Edward Grant şi a franţuzoacei Marie Lavasseur.

Copilăria şi-a petercut-o la Provence, în Franţa.

În anul 1837, fratele ei mai mic, Effingham Grant – unul din cei şase copii ai familiei -, diplomat de carieră, a fost numit de secretarul britanic Robert Gilmour Colquhoun, în funcţia de consul britanic în Țara Românească.

La puţin timp, în 1938, Marie şi-a urmat fratele, sosind la București, unde şi-a început activitatea ca angajată a familiei colonelului Ioan Odobescu, ca institutoare pentru copiii lor, inclusiv pentru Alexandru, viitorul scriitor și politician. Ea era o fiinţă plină de farmec şi personalitate, fără să fie frumoasă, care atrăgea atenţia multor tineri din lumea bună a Bucureştilor.

Îl întâlnește pe C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Romane, jurnalist si fondator al Partidului Naţional Liberal, membru al familiei de boieri Rosetti, prieten apropiat al lui Effingham Grant şi parte a anturajului familiei Odobescu, legătura dintre cei doi devenind, în timp, o poveste fermecătoare de dragoste.

La 31 august 1847, ea devine soţia lui C.A. Rosetti, după o ceremonie religioasă anglicană desfăşurată la casa familiei sale din Plymouth.

Cei doi aveau să se căsătorească şi în rit ortodox, la Viena, în cadrul unei ceremonii la care au participat colaboratorii lui Rosetti, Ștefan și Alexandru Golescu, care au fost nașii cuplului.

Maria Rosetti se confruntă cu dificultăți de integrare în societatea boierească autohtonă, pe care le-a depăşit graţie calităților sale înnăscute, prin inteligență și cultură.

În perioada Revoluției din Țara Românească din anul 1848, la doar un an de la căsătorie, s-a aflat alături de soțul ei în lupta pentru drepturile românilor, devenind şi o susținătoare înflăcărată a drepturilor femeilor.

Maria şi C. A au avut opt copii – două fete și șase băieți, din care au supravieţuit doar patru – , iar cel dintâi, o fetiţă, s-a născut chiar pe 18 iunie 1848, ziua izbucnirii revoluției muntene.

În istoria noastră a rămas consemnat faptul că Maria Rosetti a dovedit un curaj ieşit din comun, nu doar fiindcă a luat parte la întâlnirile care aveau loc în casa familiei, prin care se organiza planul Revoluţiei, însă a avut şi un rol activ în salvarea revoluţionarilor care urmau să fie arestaţi, prin îndrumarea acestora către Dunăre, în condiţiile în care ducea în braţe fetiţa ei de doar câteva luni.

În septembrie 1848, în momentul în care soţul ei a fost arestat de către turci, urmând să fie trimis cu o corabie către Serbia – alături de personalităţi precum Nicoale Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad sau Dimitrie Bolintineanu – , Maria Rosetti se deghizează în ţărancă, şi, având fetiţa în braţe, a cerut voie celor care îi supravegheau soţul pe corabie să îi permită să îl sărute. Doar că prin acest gest, Maria i-a strecurat bărbatului ei în gură un bileţel pe care notase exact ora şi locul unde el, împreună cu grupul de revoluţionari, urmau să fie eliberaţi, operaţiune care, în cele din urmă, avea să fie încununată de succes.

Fiind animată de idealuri atât de înalte, de libertatea unui popor care a adoptat-o, decide să îşi boteze fiica Liberté Rosetti.

În perioada care a urmat înfrângerii mişcării revoluţionare, Maria Rosetti trăieşte, alături de soţul ei, în exil, la Paris, timp de nouă ani.

În anul 1850, serveşte drept muză prietenului lor de familie, pictorului şi revoluţionarului Constantin Daniel Rosenthal pentru realizarea uneia dintre cele mai renumite lucrări, „România revoluționară”, dar şi pentru pictura “România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii” realizată în acelaşi an.

 

România revoluționară, tablou de C.D. Rosenthal, în care apare înfățișată Maria Rosetti

România revoluționară, tablou de C.D. Rosenthal, în care apare înfățișată Maria Rosetti

 

Găseşti AICI povestea integrală a acestei fascinante femei.

 

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.

A murit actorul american Val Kilmer
Cultural miercuri, 2 aprilie 2025, 09:32

A murit actorul american Val Kilmer

Val Edward Kilmer a devenit extrem de popular pe la mijlocul anilor 1980, după aparițiile sale în filmele: Top Secret!, Real Genius, Top Gun și...

A murit actorul american Val Kilmer
Program dedicat adolescenților la TIFF
Cultural marți, 1 aprilie 2025, 16:34

Program dedicat adolescenților la TIFF

Adolescenţii din toată ţara care sunt pasionaţi de film, fotografie sau editare video sunt aşteptaţi să se înscrie, până în 2 mai, la...

Program dedicat adolescenților la TIFF
Poeta norvegiană Ingvill Hekne: Îmi place poezia vorbită și împărtășită
Cultural marți, 1 aprilie 2025, 13:26

Poeta norvegiană Ingvill Hekne: Îmi place poezia vorbită și împărtășită

Poeta norvegiană Ingvill Hekne a fost invitată săptămâna trecută la Cercul de Poezie Nordică DiktLek din cadrul Departamentului de Limbi și...

Poeta norvegiană Ingvill Hekne: Îmi place poezia vorbită și împărtășită
Împreună spre Înviere
Cultural luni, 31 martie 2025, 16:52

Împreună spre Înviere

„Împreună spre… Înviere” înseamnă patru prieteni, soliști ai Operei Române, un band, două violoncele, o orchestră, doi...

Împreună spre Înviere
Cultural luni, 31 martie 2025, 08:38

Istoricul Stefano Bottoni: Viktor Orbán. Drumul de la eroul prăbușirii comunismului la despotism

La începutul lunii martie s-a aflat la Cluj reputatul istoric italian Stefano Bottoni, specialist în istoria Europei de Est.   El și-a lansat...

Istoricul Stefano Bottoni: Viktor Orbán. Drumul de la eroul prăbușirii comunismului la despotism
Cultural duminică, 30 martie 2025, 00:00

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Surpriza dragostei

Duminică, 30 martie,de la ora 20.03, Radio Cluj și Teatrul Naţional Radiofonic prezintă piesa Surpriza dragostei de Marivaux.   Traducere...

Teatru radiofonic la Radio Cluj – Surpriza dragostei
Cultural vineri, 28 martie 2025, 11:00

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj își deschide porțile pentru toți: spectacole traduse în română și engleză

În contextul Zilei Mondiale a Teatrului, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj derulează o campanie pentru a face cunoscut publicului faptul că toate...

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj își deschide porțile pentru toți: spectacole traduse în română și engleză
Cultural vineri, 28 martie 2025, 10:49

Colțul de carte francofonă la Cluj-Napoca

Un colț de carte francofonă se va deschide la librăria clujeană Bookstory, unde cititorii vor putea să răsfoiască și să cumpere cărți în...

Colțul de carte francofonă la Cluj-Napoca