Hanu’ cu Bragă – un ardelean și un moldovean reînvie muzica arhaică românească
Ioan Bragă și Călin Hăndăbuţ (Hanu cu bragă)
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 martie 2018, 06:00
Ioan Bragă și Călin Hăndăbuţ (Hanu cu bragă)
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 martie 2018, 06:00
Un basarabean şi un clujean s-au împrietenit la cataramă. Până aici nimic deosebit. Deosebit este însă ceea ce au realizat împreună: Hanu’ cu Bragă. Bem un pahar cu bragă proaspătă, printre tulnice, cimpoaie, tobe şi drâmbe şi alte instrumente arhaice, împreună cu Dan Izvoreanu şi cei doi artişti:
Dan Izvoreanu: — . Voi cântaţi la nişte instrumente pe care eu nu le-am prea văzut aici în Transilvania.
Ioan Bragă: — Eu cânt la dobă, fideu, drâmbă şi tilincă.
Călin Hăndăbuţ (Han): — Eu cânt la multe alte instrumente de suflat vechi din România: cimpoi, fluier, caval, tulnic, trâmbiţă.
Dan Izvoreanu: — Voi sunteţi un grup format din doi oameni care provin din zone diferite.
Ioan Bragă: — Eu m-am născut în Stepa Bugeacului, dacă vă spune ceva. M-am născut în fosta URSS. M-am format acolo în anii ‚90, după care în 2000 am venit aici în Transilvania şi m-am transilvănizat!
Călin Hăndăbuţ: — Eu sunt de loc din Cluj şi stau în Sibiu de 7 ani.
Dan Izvoreanu: — Când aţi format trupa asta?
Ioan Bragă: — De aproximativ un an.
Dan Izvoreanu: — De la cine aţi învăţat să cântaţi la aceste instrumente?
Ioan Bragă: — De la sufletul şi inimioara mea! Serios vorbesc.Singur am descoperit pasiunea aceasta pentru muzică. Bineînţeles că în tot arealul acesta românesc există un pathos pentru folclor; care cumva se transmite inevitabil, dintr-o generaţie în alta, dintr-o cameră în alta, dintr-un sat în altul şi din vorbă în vorbă.Plus că bunica mea, Dumnezeu să o ierte, era o povestitoare foarte faină. Avea poveşti din perioada interbelică, perioada României Mari ca să zic aşa. De fiecare dată când povestea despre şcoala de pe timpul României Mari, plângea. Şi aşa, uşor-uşor am început să bat doba. La basarabeni doba asta e în sânge, e o prelungire a braţului.
Călin Hăndăbuţ: — Eu am studiat muzică clasică, clarinet. În liceu am descoperit folclorul şi m-au atras instrumentele inedite. Nu ştiu de ce, pentru că în familie nu am pe nimeni care să fie cu folclorul. Pur şi simplu mi-a plăcut folclorul autentic, care se cânta la ţară mai demult: cu 2-3 oameni, nu ansamblurile care sunt acum. Şi asta încercăm noi.
Hanu cu bragă
Dan Izvoreanu: — Aveţi şi nişte costume originale, sunteţi cu opinci.
Călin Hăndăbuţ: — Am cântat la diferite cămine culturale din ţară. Pe unde am mers, am colecţionat, am căutat oameni care mai au haine vechi. Acestea le am din Bihor. Opincile acestea mi-au plăcut pentru că sunt din cauciuc – cauciucul de la o motocicletă -, sunt opinci de iarnă.
Dan Izvoreanu: — Văd că ai un suman care e mâncat de molii.
Călin Hăndăbuţ: — Mi-a dat cadou un domn după ce ne-a auzit cum cântăm. Îl avea într-o şură, era murdar tot. E cam mâncat de molii, e adevărat, dar e original. 1937 scrie pe el.
Ioan Bragă și Călin Hăndăbuţ (Hanu cu bragă)
Dan Izvoreanu: — Dintre instrumentele acestea pe care tu le foloseşti, care ţi-e cel mai drag?
Călin Hăndăbuţ: — Pot să zic că de suflet cavalul e cel mai specific cântului de jale românesc. Dar şi cimpoiul îmi place foarte mult, e singurul instrument polifonic românesc. Îmi plac instrumentele simple, cu care poţi face foarte multe lucruri inedite.
Dan Izvoreanu/Andreea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Cărțile au nevoie de un spațiu în care să povestești despre ele după ce le-ai citit, spune Bogdana Todoruțiu, o tânără absolventă de...
Park and ride-ul de la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” din Cluj care deserveşte, în principal zona metropolitană, înspre Apahida şi...
Unul dintre elementele definitorii ale epocii moderne în spațiul european este reprezentat de prezența băncilor și a sistemului de credit....
O tânără de 15 ani continuă să ducă mai departe bogata zestre artistică a celui care a fost creatorul celebrului Cimitir Vesel din Săpânța,...